Chiar daca Eric Berne - fondatorul Analizei Tranzactionale - nu ar fi scris despre nimic altceva decatdespre jocurile psihologice ("Games people play") si tot ar fi intrat in constiinta omenirii. Asternerea pehartie a acestui subiect a fost pentru mine un pretext optim de a-l reciti si de a constata ca, la treizeci deani de la aparitia sa, nu si-a pierdut nimic din actualitate si din eficacitate. De aceea, nu pot decat sarecomand lectura acestei lucrari oricui are ocazia, intrucat micul meu rezumat nu poate sa exprime decatin foarte mica masura ceea ce, din toate punctele de vedere, reprezinta opera unui geniu.Berne descrie aproximativ 50 de situatii tipice de comportament social; pentru a le face comprehensibilemarelui public, el le explica folosind denumiri care sunt intelese de oricine.
Europa este o "comoară pe care am moştenit-o"
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003
Evident, elementele specifice se pot schimba, dar mecanismul de baza ramane acelasi, fie ca este vorbade o discutie intre soti, fie de reuniunea consiliului de administratie al unei companii multinationale. Să ne amintim ca este vorba de situatii pe care nu le producem intentionat si care au caracteristica de a serepeta cu o neplacuta regularitate.Pe de alta parte, fiecare din noi are tendinta sa prefere unele jocuri fata de altele, in functie de mediu side interlocutor."Avantajul" unui joc psihologic consta in faptul ca persoanele implicate traiesc un moment "intens" faraca nimic sa se imbunatateasca sau sa se rezolve. In afara de aceasta, se poate schimba o cantitateapreciabila de "strokes", evitand angajarea impusa de "apropiere" si, mai ales, se rezolva oarecum oproblema care pentru multi este destul de stresanta: cum sa-ti petreci timpul impreuna cu altii.Un ultim avantaj - fiind un joc psihologic si unul din cele mai bune moduri de a NU rezolva o problema- protagonistii pot reincepe la infinit, fara a-si modifica pozitiile.Sa vedem acum unele din cele mai comune si mai usor de recunoscut jocuri, dintr-un punc de vederegeneral.Intr-unul din numerele viitoare vom analiza aceleasi mecanisme prin optica tratativelor comerciale si, inlimita posibilului, va vom da unele sfaturi despre cum sa evitati sa va implicati in aceste jocuri care, asacum am mai spus, nu au nici un rezultat pentru nici unul dintre subiectii implicati.<<Al meu este mai bun decat al tau>>In mod sigur este unul dintre jocurile de baza, asa de raspandit incat prezenta sa coplesitoare poate sa neimpiedice sa vedem stupiditatea si inutilitatea lui. Este un joc in care pozitia "Eu sunt OK - Tu nu estiOK" devine evidenta.Eu (Persecutorul) incerc sa-ti demonstrez ca ceva din mine, sau ceva ce eu posed, este mai bun decatceea ce esti sau ai tu si te pun in pozitia de Victima. Variatiunile sunt practic infinite. Se trece de lalucruri relativ inofensive cum ar fi "catalogul meu este mai bun, mai complet, mai actual...", "stiloulmeu", "haina mea", la lucruri mult mai grave: " religia mea", "fiul meu", "culoarea pielii", si maideparte, la altele situate intre cele doua extreme: "masina mea", "facultatea mea", "lecturile mele", "prietenii mei" etc.Observatie: Daca eu critic masina cuiva pentru ca vreau sa i-o vand pe a mea, nu fac un joc psihologic,ci apelez la o strategie comerciala (dupa parerea mea, cea mai nepotrivita).Caracteristica unui joc de acest tip este aceea de a nu avea alt scop decat cel al minimalizariiinterlocutorului. Evident, victima poate gasi la randul sau ceva de criticat si jocul poate continua astfelcu rolurile inversate."Nu-i asa ca este teribil?"Consta in a gasi acel "tovaras de suferinta" caruia sa i te lamentezi despre o situatie anume si care sa itidea dreptate, sa te sustina si, la randul lui, sa-ti prezinte o situatie personala asemanatoare.Obiectul lamentarilor poate varia dupa chef: timpul ("Nu se mai incalzeste odata!"), guvernul ("Toticorupti si incapabili"), seful, tinerii de azi, functionarii de stat, taximetristii, mancarea, sanatatea..
