marți, 21 ianuarie 2014

Jurnalismul de opinie

Jurnalistul cu conştiinţă a devenit 
o specie pe cale de dispariţie 



Nunţi, divorţuri şi înmormîntări. Cam astea sînt în prezent subiectele grase prezentate de mass media din România. Şi nu numai, dar parcă la noi s-a spart norma. Cum nunţile, divorţurile şi înmormîntările nu se petrec chiar aşa, în fiecare zi, ca să aibă jurnaliştii noştri de prestigiu cu ce să îşi facă meseria, oricînd merge intercalat un botez, o cumetrie, un viol, o bătaie, un accident rutier sau de altă natură, un menaj à trois.


Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici




"Ştirile de la ora 5", altădată blamate şi luate în derîdere, au ajuns acum să ocupe principala pondere a jurnalelor de ştiri şi nu numai. Se fac emisiuni de dezbateri, se consumă energii inimaginabile pe subiecte de un derizoriu monstruos. Can-can-ul, prostul gust, mîrlănia, proasta-creştere, violenţa de limbaj şi nu numai, incultura, superficialitatea, lipsa de educaţie au ajuns adevărate genuri jurnalistice pentru o presă tabloidizată pînă peste limita suportabilităţii pentru un om "cu frica lui Dumnezeu."


Toate astea într-o ţară precum România, sărăcită în mod revoltător de o clasă politică mafiotă şi coruptă, cu o societate aflată în degringoladă generală, cu oameni lipsiţi de educaţie şi înapoiaţi, cu nedreptăţi înfiorătoare ce se petrec la tot pasul. Dar poate nu întîmplător tocmai la noi presa a suferit această metamorfoză dezgustătoare.


E mai simplu şi mai lipsit de riscuri să faci apologia dantelei de la rochia de mireasă extrem de scumpă a unei beizadele a zilelor noastre decît să te întrebi cum a ajuns România mileniului trei să vorbească, din nou, de prinţi şi prinţese, regi şi regine, de potentaţi care îşi permit orice şi cărora nimic nu li se refuză.


E mai sănătos să rîzi complice, în prezenţa lui, la glumele dictatorului sinistru ce a pus mîna pe această ţară, decît să aduci vorba de averea sa uriaşă, pe care nu o poate justifica în nici un fel. Mai ales că, în marea majoritate a cazurilor, din organele de presă autohtone au rămas doar nişte cuiburi bine organizate de securişti, sau de proşti, sau combinate, pentru că un caz nu îl exclude pe celălalt.


Jurnalismul de opinie a dispărut, editorialele spumoase ale anilor ’90 nu mai există, liderii de opinie, care să tragă societatea după ei, s-au transformat, în foarte multe cazuri, în politruci de doi lei şi/sau guri de tun ale propagandei politice. Presa, în ansamblul ei, nu mai oferă încredere, ca cea de-a patra putere în stat, ca forţă care ar trebui să aducă lumina, adevărul, să îi împiedice pe oamenii politici să comită derapajele îngrozitoare ce se petrec în prezent.


Din această cauză, suspiciunile sînt prezente la tot pasul, acuzaţiile reciproce inundă zilnic spaţiul public, din factor de informare mass media s-au tranformat în sursă de angoasă şi dezbinare.


Cele mai multe din organele de presă sînt finanţate din surse extrem de dubioase, cu legături mai mult decît evidente în zona caracatiţei politico-economică ce sufocă această ţară. Acest lucru face ca o mare parte din mass media să nu fie altceva decît organe de propagandă sau, în cel mai bun dintre cazuri, de relaţii publice pentru diversele interese care nu au nici o legătură cu adevărul şi scoaterea acestuia la lumină.


Jurnalistul cu conştiinţă a devenit o specie pe cale de dispariţie, o pradă pentru hienele şi şacalii aserviţi ce populează în prezent redacţiile. Conştiinţa, în general, a devenit un lux pe care lucrătorul în presa românească de azi nu şi-l mai prea poate permite.



Nici măcar atunci cînd vorbeşte despre o nuntă sau o înmormîntare.
http://www.invectiva.ro/Presa-ciinele-de-paza-al-nuntilor-de-celebritati.php#.Ut7Icqr8JzA


JURNALISMUL DE OPINIE-EDITORIALUL-MODEL DE PRESĂ AMERICANĂ
1. Jurnalismul de opinie
- convingerea cititorului prin argumente
- emiterea unei judecăţi: bine/rău, frumos/urât, cinstit/necinstit
- părerea/opinia autorului = subiectivitatea autorului
- textul de opinie – începe de la o informaţie – prin argumente/analiză/critică – se emite o
judecată de valoare referitoare la ceva sau cineva
2. Modelul american (cu exemplificare pe The New York Times online –
www.nytimes.com – pagina numită “Opinion”) – pentru ilustrare concretă accesaţi link-
ul si apoi rubrica ‘Opinion’)
- “Opinion page” conţine:
* Editorials (editorialele) – nesemnate, scrise de redacţia/stafful/angajaţii
ziarului (editorial board), pe probleme naţionale, internaţionale, punctuale (de ieri şi de
azi)
* Columnists – texte de opinie semnate, orientate spre o personalitate
* Op-eds - Opposite editorial page – semnate = opinia unui anumit autor,
de obicei neafiliat ziarului, sau/şi plătit special în acest scop (syndicated columnists), al
cărui nume este precizat
- “puncte de vedere” (“views”) ale
columniştilor (columnists), ale liber-profesioniştilor (freelancers), sau chiar al editorului
(the editor), pe domeniile: politic, general, poveşti umane/diverse (human stories), ştiinţă
(science), tehnologie (technology)
- acest tip de pagină a fost creat în 1921 de Herbert Bayard
Swope, pentru ziarul The New York Evening World. Până atunci, pagina de “op-ed”
conţinea recenzii de cărţi, necrologuri (obituaries) şi scandaluri din societate (society
boilerplate). Swope s-a gândit să înlocuiască toate acestea cu texte de opinie: “M-am
gândit că nimic nu este mai interesant decât opinia când opinia este interesantă, aşa că am
găsit o metodă de a curăţa pagina opusă editorialului, care a devenit cea mai importantă
în America, şi de atunci am decis să tipăresc opinii, igorând faptele” (Swope)
* Editorial cartoons (caricaturile politice): benzi/desene comice cu mesaj
politic sau social, de obicei legate de evenimentele sau personalităţile la zi
* Letters to the editor (scrisori către editor)
* The musthead = lista cu membrii redacţiei (editorial board) sau lista cu
redactorii ştirilor de top
* Historical editorial (editorialul istoric) = scris de o persoană
contemporană evenimentului istoric, o privire/înţelegere a vederilor obişnuite/curente
despre evenimentele istorice importante dintr-o perspectiva ‘la prima mână’ (first-hand
perspective)
(cf “Editorial Page”)
3. Editorialul (the editorial)
a) Definiţie: o explicaţie a cauzelor, motivelor, intenţiilor evenimentelor
- formulează ipoteze, teze, dovezi, concluzii
- scris de anumiţi membrii ai redacţiei – exprimă punctul de vedere al
ziarului
b) Cum să scriem un editorial (cf How to write an editorial)
- alege un subiect relevant – ştiri/evenimente de actualitate
- ceva care să atragă cititorul
- ceva de care eşti convins, pentru a putea
convinge
- caută un alt unghi decât cel obişnuit
(introdu evenimentul în alt context: fie caută un fapt asemănător în istorie (ex: articolul
discutat la curs, Obama comparat/contrastat cu Woodrow Wilson)
- acceseaza o bază de date, citeşte presa
internaţională, cea dintr-o anume perioadă istorică, memorii, jurnale, amintiri, statistici,
sondaje, prognoze, compară ceea ce este cu ceea ce a fost
- dacă alegi ceva din trecut, aşteaptă o
aniversare pentru a-l lega de timpul prezent
- foloseşte opinia/părerea personală: - convinge cititorii într-o maniera
raţională, precizează sursele
- foloseşte-ţi opinia pentru a ghida
interpretarea
- foloseşte emoţia – într-o maniera limitată, NU puternică, reacţionară
- exprimă dezgustul sau dezamăgirea
- limbaj persuaziv/convingător: - clar, activ
- scopul – ‘Vreau să pledez pentru........’ (I want to argue
in favor of........) (pentru ce anume? De ce este acest lucru important? La ce întrebări s-
ar răspunde, cum ar fi lumea afectată? Ce obstacole ar fi depăşite?)
- despre tine: - de ce vrei să pledezi în favoarea.....? (ce
anume face părerea/opinia ta importantă?)
- despre cititor: - ‘Trebuie să conving pe.....’ (I need to
convince.....) (cine poate schimba situaţia? De ce nu te-ar asculta?)
- convinge-ti opoziţia: - ce vor zice despre ideea mea?
(Cum pot să-mi apăr ideea? Există în articolul meu puncte pe care ei le pot ataca uşor?
Exista la ei puncte sensibile?)
tabel pro/contra: încearcă să vezi prin ochii lor, apoi alege cele mai bune argumente pe care le-ar putea utiliza împotriva ta
- fii corect in ceea ce spui: faptele descrise/analizate să fie corecte şi sursele indicate; dacă scrii la modul negativ despre o persoană, spune că este părerea ta, pentru a evita acuzaţia de ‘calomnie’
- încearcă să fii amuzant: pe lângă claritate, importanţă,verificarea faptelor, ai nevoie şi de umor
4) Articolul discutat la curs: ‘Obama’s Prize, Wilson’s Legagy’
- teza autorului: cei doi preşedinţi americani se aseamană şi în acelaşi timp
contrastează foarte puternic
- cum se construieşte textul: teza se susţine cu argumente care se referă şi la
asemănări şi la deosebiri
deosebiri: Obama este în plin mandat şi în plină popularitate, pe când
Wilson era la final de preşidenţie în plin dezastru electoral; se dezvoltă apoi descrierea
preşidenţiei şi realizărilor/eşecurilor lui Wilson
asemănări: premiul Nobel pt pace; Wilson a practicat la nivel internaţional
ceea ce i-a fost anul acesta premiat lui Obama

- concluzia: poate că cea de-a doua şansă a lui Wilson se numeşte Obama

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu