joi, 22 noiembrie 2012

Principii pentru Jurnalisti

Calitatea presei din Romania s-a degradat considerabil in ultimii ani, in acelasi ritm cu societatea. Am gasit un articol foarte interesant, care prezinta puncte de vedere pertinente. 
Redescoperiti bazele jurnalismului !

Revizitand bazele jurnalismului In era comunicarii instantanee, a stirilor rapide si a unui flux coplesitor de informatie, s-au schimbat regulile de baza a ceea ce inseamna un bun reportaj? Difera el in functie de platformele media? Profesorul Emeritus George Kennedy compara noul rol al jurnalistului cu misiunea educationala a curatorilor de muzeu. Se refera la a aduna materiale, a pregati expozitii, a oferi educatie si explicatii pentru a prezenta o imagine de ansamblu remarcabila pe care publicul sa o inteleaga si in care sa aiba incredere. Este ceea ce numeste „pastrarea unei portite cu accentul pe modern.”

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Principiile de baza ale jurnalismului de calitate sunt pastrate indiferent de media, noteaza Jaqui Banaszynski, jurnalist detinator al premiului Pulitzer si care are functia de sef de catedra in editare in cadrul Facultatii de Jurnalism Missouri.
In acest articol, membrii Facultatii de Jurnalism Missouri isi prezinta opiniile legate de perspectivele din domeniile digitalului, printului, publicatiilor, radioului si televiziunii si ne impartasesc opiniile lor asupra ceea ce inseamna un bun reportaj in noul mediu al numeroaselor platforme din ziua de astazi.
1. Fii corect. Primul principiu citat de profesori este acuratetea, sau siguranta ca informatia din stire este corecta. Prin acuratete se intelege nu doar a obtine datele in mod clar, cat „a oferi contextul in care se gasesc”, spune Banaszynski, iar Kennedy considera contextul important pentru ca ii permite cititorului sa inteleaga si sa faca judecati rationale asupra lui.
Membrii facultatii avertizeaza ca oricum tendinta catre viteza si comunicare instantanee pot reduce acuratetea. „Graba este dusmanul atentiei”, spune Kennedy. „Cand un jurnalist este fortat sa repete pur si simplu ceea ce aude fara a fi capabil de a verifica informatia, atunci acuratetea devine victima vitezei.” Jennifer Reeves, profesor asociat in domeniul jurnalismului in radio si televiziune spune ca provocarea este aceea de a fi capabil sa verifici informatia si in acelasi timp sa fii cu un pas inaintea media sociale.
Acuratetea este cruciala pe masura ce stirile sunt transmise mai rapid. In acest caz, Kennedy spune ca ghidul jurnalistilor este ceea ce teoriticianul comunicarii James Carey a numit „curriculum complet al jurnalismului.” Acest lucru inseamna ca in timp ce jurnalistii de la fata locului raporteaza ce se intampla, beneficiind de mai mult timp, ei pot verifica datele si pot oferi perspective aditionale, spune el. „Doar cand cititorul are acces la acest intreg curriculum jurnalisti, se poate gandi ca intelege intreaga poveste,” spune Kennedy.
2. Evita sa fii partinitor. Un jurnalist trebuie sa se axeze pe oferirea de informatie publicului fara a o prezenta intr-o anumita lumina, spune Banaszynski: „Trebuie sa transmiti informatia oamenilor astfel incat ei sa ia o decizie, dar nu sa ii impingi spre a lua o anumita decizie”. Kennedy considera ca obiectivismul este ceva de dorit, dar si posibil de obtinut in jurnalismul mainstream.
Cotidienele standard, stirile de la ora 6, NPR, stirile de reteta – acestea sunt canale care au obligatia de a transmite o stire care este factuala, clara si adevarata, spune el. Mai mult, ar trebui sa fie clar fata de public cand un reporter foloseste un anumit punct de vedere si de ce. „Pentru multe persoane, linia dintre obiectivism si propaganda devine neclara, iar acest lucru duce la confuzie si neintelegeri, diminuand credibilitatea jurnalistilor,” spune Kennedy. „Jurnalistul nu poate incerca sa fie ambele lucruri”, spune el. David Herzog, membru al facultatii de stiri in format print si digital, spune ca desi toata lumea vine cu o stire partinitoare, este important sa fii constient ca si jurnalist care sunt aceste preconceptii. Sfatul sau este acela de a trata fiecare sarcina cu o minte deschisa si creativitate, dar ramanand sceptic.
3. Prezinta mai multe puncte de vedere sau perspective. O modalitate de a evita sa fii partinitor este sa pui la indoiala si sa testezi fiecare presupunere folosind cat mai multe surse cu putinta, spune Herzog. „Daca discuti cu mai multe persoane si te uiti peste o gramada de documente, extinzi informatia deschizandu-ti orizonturile, ceea ce te ajuta sa contracarezi orice idei preconcepute ai avea,” spune Herzog.
„Numarul surselor pot ajunge la sute, in special in stirile de investigatie.” Amanda Hinnant, asistent de profesor al jurnalismului de revista, spune ca este important sa oferi o varietate de perspective. Revista Vox de exemplu cere ca reporterii sa foloseasca cel putin 3-4 surse pentru o stire de baza si 2-3 surse pentru o stire secundara. Reporterii ar trebui sa discute cu mai multe persoane despre o anumita chestiune pentru ca cititorul nu are timp, spune Hinnant. „Le spun studentilor mei ca daca vorbesti cu cat mai multe persoane, cu atat adaugi mai multa valoare pentru cititor si ii vei oferi o imagine mai buna, mai completa a realitatii,” spune Hinnant. „A merge la un site si a face un reportaj din ce se gaseste acolo nu imbunatateste calitatea vietii cititorilor. Trebuie sa faci munca de teren.” Banaszynski spune ca reporterii buni ar trebui sa evalueze profunzimea articolelor lor intrebandu-se: „Discut cu persoanele care trebuie? Multi oameni vor obtine o imagine completa asupra situatiei?”
4. Cauta adevarul. Un bun reporter depune efort pentru a raporta pe larg si pentru a urma cat mai de aproape „cea mai buna versiune a adevarului pe care o poate obtine,” spune Kennedy, citand-ul pe reporterul de investigatie Carl Bernstein. Chiar daca un jurnalist poate nu va reusi sa obtina adevarul absolut, el sau ea ar trebui sa incerce sa gaseasca cat mai multa informatie cu putinta. „In jurnalism, nu avem luxul timpului de care beneficiaza istoricul si puterea de care se bucura un om al legii,” spune Kennedy. „In mod frecvent, un jurnalist poate reusi doar sa obtina o parte a adevarului cu A mare.” El spune ca adevarul nu inseamna ca fiecare latura a unei chestiuni este reprezentata de un numar egal de declaratii – nu fiecare problema are laturi egale. Janet Saidi, asistent de profesor si director de stiri la KBIA-FM, crede ca exista anumite probleme unde jurnalistii pot lua pozitie, cum ar fi drepturile omului, justitie si coruptie de exemplu.
5. Foloseste informatii factuale, dar dezvolta calitatile umane. Investigatia care are la baza date clare reprezinta un element important al unei stiri bune, spune Herzog, care este consilier academic pentru Institutul National de Reportaj Asistat de Calculator. Exista programe care gasesc informatia ascunsa in arhive, documente guvernamentale si foi de calcul. In acest mod, cum ar spune Herzog „jurnalismul aduce in prim plan abilitatea de a descifra supraincarcarea de informatie si sa o prezinte oamenilor.” Saidi subliniaza si importanta abilitatii de a aduna informatii, dar spune ca a sti sa relationezi cu oamenii este la fel de important pentru o obtine o stire de calitate. „In final, jurnalistii nu trebuie sa stie totul sau sa se prezinte ca experti, dar trebuie sa stie cum sa invete despre anumite chestiuni de la altii,” spune ea. „Trebuie sa fie intr-un stadiu de hiper-curiozitate.” Saidi sfatuieste ca fiecare chestiune sa fie abordata ca un exercitiu de invatare, pentru ca jurnalistii sunt cei care concteaza publicul cu expertiza si informatia.”
6. Mentine legaturi comunitare si „uneste punctele.” Reeves spune ca cele mai bune stiri sunt obtinute atunci cand vorbesti cu oamenii la coada intr-un magazin alimentar, la sala, la o plimbare, sau oriunde reporterul este obligat sa stea departe de calculatorul personal. Ea spune ca un articol bun nu este ceva obtinut dintr-un comunicat de presa, dar este obtinut afland cu ce se preocupa comunitatea. Astfel, pentru un jurnalist, provocarea este sa iasa pe teren si sa gaseasca persoane care sunt afectate de o anumita chestiune. Reeves lauda si retelele de comunicare sociala ca instrumente jurnalistice, din moment ce ele ofera ocazia de a fi angajat intr-un dialog cu cititorii, de a forma comunitati de interes si a distribui informatie importanta in timp instantaneu. „Este fabulos” spune ea. „Am dorit mereu sa avem un impact si o comunicare instantanee fata de consumator si acum suntem in totalitate parte din comunitate.” A fi conectat la comunitate este o calitate importanta, in special pentru media locale si regionale, spune Saidi.
Pe langa acestea, Saidi spune ca reportajul trebuie sa fie original si sa faca legatura intre puncte cheie pentru cititori. Ar trebui sa ajute publicul sa inteleaga ceva ce nu intelegea despre societate.
7. Fii deschis si transparent. Transparenta sau deschiderea catre modul in care informatia a fost culeasa pentru o stire este un alt principiu des intalnit al unui reportaj de calitate. Hinnant spune ca transparenta ar trebui sa fie folosita pentru a evita crearea de confuzii pentru cititor. „Intr-o stire, trebuie sa identificam modul de comunicare,” spune ea. „Altfel cititorul presupune ca am discutat cu intervievatul in persoana si nu vrem sa inselam cititorul in niciun fel”, spune ea. Kennedy considera ca transparenta ofera cititorilor sau telespectatorilor ocazia de a fi implicati in procesul decizional al jurnalistilor. La urma urmei, noii consumatori pot verifica acuratetea informatiilor relatate online, spune Kennedy, acest lucru reprezentand o contributie signifianta in cresterea transparentei si a unor practici jurnalistice de calitate. Herzog sprijina ideea lui Kennedy spunand ca jurnalismul a devenit mai vizibil si mai verificabil pe masura ce web-ul a devenit mai important in oferirea de informatie. Fiecare jurnalist este acum privit sub un microscop si la un nivel international, spune el.
8. Evoca emotii. O stire buna, oricare ar fi mediul prin care este prezentata, evoca emotii, spun membrii facultatii. Brian Kratzer, asistent profesor de fotojurnalism isi aminteste de un eseu-foto castigator al premiului Fotografiile Anului, numit „Drumul tabacului.” Fotografiile urmareau efectele tabacului, incepand cu indivizii saraci care il culeg pana la cancerul de plaman al fumatorului. Kratzer a fost impresionat de poveste si de modul in care fotografiile aratau mai multe moduri in care tabacul se infiltreaza in societate. „Fie ca este vorba de o imagine sau de mai multe intr-un eseu fotografic, ea poate aduce lumina asupra atator rele care sunt pe lume sau asupra atator povestioare care se gasesc intr-o cumunitate mica, doar printr-un cadru,” spune Kratzer. „Sansa de o spune o poveste este grozava.” El remarca faptul ca a evoca o emotie este cu atat mai esential in fotojurnalism: oameni diferiti simt diverse emotii in ceea ce priveste o imagine, astfel incat fiecare obtine mesaje diferite dupa ce „citeste” fotografia. „Fotografiile ne permit sa experimentam bucurii si tristeti pe care nu le-am fi trait cu programul nostru de munca de la 9 dimineata la 5 dupa-masa,” spune el.
9. Gandeste vizual; trebuie sa ai o viziune. Banaszynski spune ca a scrie o stire buna pentru print si platforme digitale cere „un tip de relatare vizuala.” Un jurnalist trebuie sa poata realiza o stire in mod vizual si sa descrie o imagine in cuvinte, chiar daca exista fotografii care insotesc articolul. Ea subliniaza ca in textul pentru print, declaratiile folosite trebuie sa fie mai bune pentru ca publicul nu poate auzi emotia din voce. „Un reporter ar trebui sa poata determina o persoana sa spuna ceva mai bogat si mai precis decat ar fi necesar in cazul in care sunetul ar insoti stirea,” spune ea. In fotojurnalism, spune Kratzer, a avea o anumita viziune este o premisa a succesului. „Uneori, credem ca stirea at trebui sa mearga intr-un anumit sens, iar apoi, dupa ceva timp petrecut cu subiectul, stirea ia o cu totul alta directie,” spune el.
10. Integreaza noi elemente si tehnologii. Dezvoltarile tehnologice si aparitia de media sociale creeaza noi standarde pentru ce inseamna un reportaj de calitate, spun membrii facultatii. „Nu trebuie doar sa cream o poveste acum, trebuie sa fim capabili sa cream tot ce este inclus in ea – de la fotografii la distribuirea stirii in retelele sociale – chiar si la radio,” spune Saidi. Kennedy spune ca odata cu dezvoltarea media online, publicul descopera stiri oriunde se gasesc, ceea ce deschide o noua dimensiune in domeniul jurnalistic. Un articol nu trebuie sa fie doar exact, complet, corect si echilibrat, dar trebuie sa ii includa si pe consumatori in stirile care ii intereseaza, spune el. „De la problemele in Iran si Siria la recenta miscare de ocupare Wall Street, vedem ca ce pot face oamenii in ziua de astazi nu ar fi putut realiza in niciun caz inainte – a comunica intre ei fara a se baza pe jurnalistii de mainstream si media traditionale,” spune Kennedy. „Jurnalismul din ziua de astazi a devenit in mod real un dialog si o conversatie, si aceasta conversatie este cea care se adauga cunoasterii umane.”

http://www.gustiroman.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu