Jurnalism: Comunicat

Se afișează postările cu eticheta Comunicat. Afișați toate postările

vineri, 19 aprilie 2013

Greseli flagrante in presa

Raportul CNA – Greseli flagrante in presa – martie 2008

Consiliul National al Audiovizualului a dat publicitatii raportul privind indrumarea, coordonarea si analizarea monitorizarilor cu privire la calitatea limbii romane din audiovizualul autohton. Perioada vizata: 1-21 martie 2008. Reproducem cateva observatiile cuprinse in raport (sublinierile ne apartin):

“În perioada 1.03.-21.03.2008, au fost monitorizate (…) 6 posturi de radio (Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla) şi 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, ProTV, Realitatea, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV, N24). Alegerea acestora s-a făcut în funcţie de mai mulţi factori: audienţă, acoperire naţională, pondere a emisiunilor informative şi de dezbatere, asumarea unui rol cultural şi educativ. Faţă de precedentele sesiuni, s-a renunţat la monitorizarea posturilor de radio Kiss FM, Pro FM şi Radio 21, la care secvenţele de mesaj verbal informativ sunt foarte reduse, în raport cu cele muzicale şi de divertisment; de asemenea, la monitorizarea postului TV Acasă, la care majoritatea programului este alcătuit din filme şi emisiuni de divertisment; au fost monitorizate, în schimb, alte trei posturi de radio – Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla – şi unul de televiziune – N24.

Vezi și

S-au efectuat 330 de ore de monitorizare, urmărindu-se transmisiunile de la ore de vârf, emisiunile de ştiri şi dezbateri (s-a renunţat cu totul la ascultarea/vizionarea emisiunilor care se autoprezintă ca fiind de divertisment).

Vom insista, ca de obicei, asupra erorilor elementare, unanim recunoscute ca atare de specialişti şi considerate semne ale lipsei de educaţie şi cultură; lista lor completă este cuprinsă în tabelele anexate Raportului.

În textele scrise (titrări, crawluri) apar în continuare nepermis de multe greşeli de ortografie şi de punctuaţie. Cele mai grave erori de ortografie privesc folosirea cratimei: absenţa – „şi ma lovit” (Prima, 21.03) – sau introducerea eronată a acesteia – „Lăsa-ti, domnule, să vadă cum e aici!” (Antena 1, 11.03); „Lăsa-ţi gura!” (Antena 1, 11.03); de asemenea, scrierea secvenţei finale i/ii/iii: „copii săi” (TVR 1, 7.03); „banii noştrii” (Antena 1, 11.03); „angajaţii noştrii” (Antena 1, 19.03).

Sunt foarte numeroase erorile de punctuaţie care privesc folosirea virgulei: lipsa virgulei care să izoleze un vocativ – „Jerod cum stăm?” (Prima TV, 5.03), „Sărut mâna mamă” (Naţional TV, 18.03), „Şi eu ce fac Mircea?” (Pro TV, 15.03), „Şefu’ veniţi să vă uitaţi!” (Pro TV, 19.03), „Mulţumim Rapidule!” (Pro TV, 21.03) – sau un atribut izolat (presupunând o elipsă) – „Busuioc acuzat că nu ştia că Pavarotti a murit” (OTV, 14.03); „l-a condamnat la 25 de ani de închisoare pe Jean Pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat” (N24, 19.03). De asemenea, lipseşte virgula care să izoleze o apoziţie: „A fost ucisă Cristina de sotul ei Alexandru?” (OTV, 4.03); „Amor între directorul liceului Traian şi eleva sa Gabriela” (OTV, 18.03). Apare, în schimb, virgula între subiect şi predicat: „Direcţia Naţională Anticorupţie, încalcă legea, sprijinită de organele superioare” (OTV, 7.03).

În ciuda semnalărilor precedente, postul OTV continuă să prezinte pe crawl texte lipsite de semnele diacritice ale alfabetului românesc.

Am constatat un număr exagerat de mare de neglijenţe de tastare, care arată că nu se procedează consecvent la verificarea şi corectarea textelor. Erorile de acet tip, dovedind grabă şi superficialitate, sunt uşor de remarcat: „Sportul Studenşesc” (Naţional TV, 1.03), „Rulmenutl în Europa” (Naţional TV, 1.03), „Cu tratame, tratament şi cazare incluse” (Antena 3, 7.03), „Protestele agricultorilor nu sunt stric legate de…” (Antena 3, 19.03); „Cosmote îngopat de euro” (Antena 3, 19.03); „Ceel mai scumpe tramvaie” (Antena 3, 19.03); „liderul transinstrean” (N24, 1.03); „Europa Centarlă” (N24, 3.03); „aleger8i legislative” (N24, 10.03); „favorabil plouii slabe” (N24, 10.03); „subrepefectul” (N24, 12.03)„mana victimei” (Pro TV, 5.03; corect: „mama victimei”).

În pronunţie, persistă erorile (deja semnalate de monitorizările precedente) în citirea literei x: [ecsecutare] (Naţional TV, 3.03); [ecsact], [ecsecutivului]; (Naţional TV, 6.03), [ecsemplu] (OTV, 4.03, Radio România Actualităţi, 7.03, Antena 3, 12.03, N24, 3.03), [ecsistă] (OTV, 4.03); [ecserciţiile] (Antena 3, 12.03). Reîntâlnim accentuările greşite, mai ales ale femininelor cu terminaţia –ie: „Când se termină butelia” (OTV, 4.03; aceeaşi greşeală şi la TVR 1, 21.03, Pro TV, 12.03) „Batalionul 300 de infanterie” (B1TV, 12.03); „Mafia” (B1TV, 17.03); „mass-media” (TVR Cultural, 14.03.

S-au înregistrat şi alte pronunţii greşite: „colega mea, reporter de servici” (Radio România Actualităţi, 20.03; aceeaşi greşeală şi la OTV, 4.03, TVR 1, 5.03) „A fost dat afară pe uşe” (OTV, 13.03), şaptisprezece (Antena 1, 19.03.08, 21.03.08 etc.); „Undeva, în centru, tot se va ştrangula traficul” (OTV, 20.03), „Ce repercursiuni va avea pentru ţara noastră” (B1 TV, 2.03); „repercursiune” [corect: repercusiune] (N24, 5.03).

În domeniul morfologiei, cele mai frecvente greşeli privesc formele hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Naţional TV, 4.03.2008; B1 TV, 10.03.2008, Pro TV, 13.03.2008; OTV, 11.03.2008; Prima TV, 7.03.2008). Incorecte sunt şi alte forme: conjunctivul să aibe (Antena 1, 11.03.2008, TVR 1, 5.03.2008, OTV, 19.03.2008), indicativul prezent trebuiesc:„Bordurile trebuiesc puse” (B1 TV, 11.03.2008), unele imperative negative: „treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Info Pro, 13.03.2008). S-au mai semnalat erori tipice care ţin deîncadrarea unor verbe la o altă conjugare: „Nu v-ar displace să vă oferim un bilet.” (TVR 2, 13.03.2008); corect: displăcea), „Le suportăm, ne complacem.” (Radio România Actualităţi, 18.03.2008); corect: complăcem); forme incorecte de genitiv: „Ca familia sorei poliţistului să aibă grijă de copil” (Naţional TV, 3.03.2008; corect: surorii). Mai mulţi redactori par să extindă pluralul paparazzi la singular: „zi-mi cât câştigă cel mai tare paparazzi din România [...], care a fost suma cea mai mare câştigată de un paparazzi în România” (Radio Guerrila, 10.03.2008; corect: paparazzo). Au fost înregistrate forme de plural neacceptate de normă – „aceste semnuri” (Antena 1, 11.03.2008); „coşmare” (Antena Satelor, 4.03.2008) – , extinderi ale pluralului în –i: „Orice revoluţie are victimile ei” (Radio România Cultural, 4.03.2008), între care extrem de frecventă este forma adjectivală ultimile: „ultimile puteri” (Naţional TV, 3.03.2008); „ultimile două meciuri” (Naţional TV, 12.03.2008), „ultimile sondaje” (Naţional TV, 13.03).

În sintaxă, una dintre cele mai frecvente greşeli întâlnite în fişele de monitorizare rămâne omiterea prepoziţiei pe la pronumele relativ care cu funcţia de complement direct: „preţurile care le puneau ei în plus” (RTV, 6.03); „un dosar care îl cunosc” (B1 TV, 5.03); „la datele care le aveţi” (OTV, 2.03); greşeli similare la OTV, 4.03, OTV, 8.03, RRA, 17.03, Antena Satelor, 12.03, Antena 3, 11.03, TVR 2, 12.03, TVR 1, 5.03). Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord între subiect şi predicat; dacă unele acorduri după înţeles sau prin atracţie sunt explicabile în comunicarea orală, altele nu pot fi scuzate: „Ce-s cu fiţele astea de doi lei?” (OTV, 6.03), „cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut” (RTV, 16.03). Ridică probleme, în continuare, acordul construcţiilor cu pronumele relativ care în genitiv: „Alături de Statele Unite, Rusia şi Europa, al cărui laborator a fost instalat…” (Naţional TV, 14.03); „aderaţi la un grup a cărei ideologie…” (Info Pro, 7.03); „Poliţiştii sunt la casa de pariuri ale căror geamuri sunt sparte.” (TVR 1, 7.03) etc.

E în continuare frecvent dezacordul adjectivelor numerale, forma doisprezece fiind folosită pentru feminine sau neutre: „locuitorii a doisprezece ţări, printre care şi România” (RG, 7.03), „Acum doisprezece episoade, toată lumea vorbea…” (OTV, 4.03), ca şi în construcţia ora/orele doisprezece: „S-a născut la orele doisprezece” (B1 TV, 5.03); „Până la ora doisprezece se lucrează…” (RRA, 7.03). S-a constatat şi folosirea formei de masculin în locul celei feminine: „după douăzeci şi unu de zile” (Prima TV, 2.03), „treizeci şi unude sutimi” (RRA, 10.03) „corpul format din nouăzeci şi unu de piese” (Naţional TV, 11.03), dar şi forma de feminin (una, două) în locul celei de masculin (unu, doi) pentru neutre sau masculine: „douăzeci şi una de grame” (Prima TV, 13.03), „o sută optzeci şi două de centimetri la Postăvarul” (Naţional TV, 16.03), „o sută optzeci şi două de centimetri” (N24, 16.03), „…se situează la nivelul a patruzeci şi una de procente” (RRA, 5.03), „cel de-al douăzeci şi douălea meci” (N24, 1.03), „nu una, ci două SMS-uri” (Info Pro, 7.03), „suntem douăzeci şi una de milioane” (TVR 1, 14.03).

Între greşelile tipice, pentru a căror corectare ar trebui să se facă eforturi în viitor, se numără şi:

* apariţia adverbului decât în contexte afirmative:„În ultimă fază s-a prelevat decât ficatul” (OTV, 8.03); „Şi cine era, decât dumneavoastră cu copilul?” (OTV, 8.03);
* apariţia parazitară a conjuncţiei şi după prepoziţia ca (gruparea ca şi): „care poate fi folosit ca şi teren de joacă” (Antena 1, 3.03); „ceea ce s-a creat ca şi capacităţi de cazare pentru turişti” (Antena Satelor, 18.03) „Din punctul dumneavoastră de vedere, ca şi director al…” (RRA, 20.03) „dacă-mi permiteţi, ca şi o concluzie” (RTV, 10.03) „dacă ţi-ar veni ca şi clientă o doamnă de peste 50 de ani” (TVR 1, 12.03); cf. (Prima TV, 7.03), (Prima TV, 11.03), (OTV, 2.03), (OTV, 8.03), Antena 3, 11.03), (Info Pro, 21.03, N24, 1.03);
* topica greşită a adverbului mai: „Mai vămenţineţi argumentaţia?” (RTV, 14.03), „Că mai se povesteşte de un episod cu o fată, Alexandra” (OTV, 2.03), „un număr de telefon unde mai se pot obţine informaţii” (Antena Satelor, 5.03) ;
* folosirea conjuncţiei compuse ca să în locul lui să: „au convenit ca să dea drumul la blocajul ăsta” (RTV, 1.03), „Eu îmi doresc ca să fiu judecat…” (B1 TV, 19.03), „riscul ca să apară complicaţii nu este exclus” (Antena 1, 15.03).

În plan lexical şi stilistic, s-au identificat în continuare destul de multe pleonasme supărătoare – „Un refren care poate fi posibil” (Radio România Actualităţi, 13.03), „detalii şi multe alte amănunte în câteva minute” (Pro TV, 6.03), „A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală.” (Antena 1, 19.03), „mai reluăm o dată unde să se adreseze” (Antena Satelor, 5.03); „Mai repetaţi-l o dată, vă rog, telefonul!” (Antena Satelor, 5.03); „Şi din nou revenim la muzica populară românească.” (Antena Satelor, 13.03) etc. Recomandăm evitarea folosirii abuzive a termenului locaţie pentru loc, centru, sediu, imobil etc. („Italia, de exemplu, sau alte locaţii minunate”, TVR cultural, 16.03), prudenţă în inventarea de cuvinte („Mişcarea înseamnă şi o daunalitate crescută”, Naţional TV, 6.03), renunţarea la unele extinderi colocviale ale utilizării prepoziţiei pe: „o ştire care a sosit chiar acum pe Agenţia France – Presse” (N24, 6.03); „eraţi o prezenţă foarte frecventă pe mai puţinele televiziuni de la acea vreme” (N24, 10.03); „poate ne semnalaţi acest lucru pe SMS; tot aici, pe SMS” (InfoPro, 4.03); „zice un ascultător pă SMS” (InfoPro, 10.03).

În concluzie, se constată că persistă anumite erori tipice, care nu sunt produse de inerentele ezitări ale expunerii orale, ci provin din proaste obişnuinţe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp şi voinţă de autocorectare”.

Posted by admin® pe aprilie 21, 2008 Raport CNA – martie 2008

joi, 22 noiembrie 2012

Principii pentru Jurnalisti

Calitatea presei din Romania s-a degradat considerabil in ultimii ani, in acelasi ritm cu societatea. Am gasit un articol foarte interesant, care prezinta puncte de vedere pertinente.

Redescoperiti bazele jurnalismului !

Revizitand bazele jurnalismului In era comunicarii instantanee, a stirilor rapide si a unui flux coplesitor de informatie, s-au schimbat regulile de baza a ceea ce inseamna un bun reportaj? Difera el in functie de platformele media? Profesorul Emeritus George Kennedy compara noul rol al jurnalistului cu misiunea educationala a curatorilor de muzeu. Se refera la a aduna materiale, a pregati expozitii, a oferi educatie si explicatii pentru a prezenta o imagine de ansamblu remarcabila pe care publicul sa o inteleaga si in care sa aiba incredere. Este ceea ce numeste „pastrarea unei portite cu accentul pe modern.”

Vezi și

Principiile de baza ale jurnalismului de calitate sunt pastrate indiferent de media, noteaza Jaqui Banaszynski, jurnalist detinator al premiului Pulitzer si care are functia de sef de catedra in editare in cadrul Facultatii de Jurnalism Missouri.

In acest articol, membrii Facultatii de Jurnalism Missouri isi prezinta opiniile legate de perspectivele din domeniile digitalului, printului, publicatiilor, radioului si televiziunii si ne impartasesc opiniile lor asupra ceea ce inseamna un bun reportaj in noul mediu al numeroaselor platforme din ziua de astazi.

1. Fii corect. Primul principiu citat de profesori este acuratetea, sau siguranta ca informatia din stire este corecta. Prin acuratete se intelege nu doar a obtine datele in mod clar, cat „a oferi contextul in care se gasesc”, spune Banaszynski, iar Kennedy considera contextul important pentru ca ii permite cititorului sa inteleaga si sa faca judecati rationale asupra lui.

Membrii facultatii avertizeaza ca oricum tendinta catre viteza si comunicare instantanee pot reduce acuratetea. „Graba este dusmanul atentiei”, spune Kennedy. „Cand un jurnalist este fortat sa repete pur si simplu ceea ce aude fara a fi capabil de a verifica informatia, atunci acuratetea devine victima vitezei.” Jennifer Reeves, profesor asociat in domeniul jurnalismului in radio si televiziune spune ca provocarea este aceea de a fi capabil sa verifici informatia si in acelasi timp sa fii cu un pas inaintea media sociale.

Acuratetea este cruciala pe masura ce stirile sunt transmise mai rapid. In acest caz, Kennedy spune ca ghidul jurnalistilor este ceea ce teoriticianul comunicarii James Carey a numit „curriculum complet al jurnalismului.” Acest lucru inseamna ca in timp ce jurnalistii de la fata locului raporteaza ce se intampla, beneficiind de mai mult timp, ei pot verifica datele si pot oferi perspective aditionale, spune el. „Doar cand cititorul are acces la acest intreg curriculum jurnalisti, se poate gandi ca intelege intreaga poveste,” spune Kennedy.

2. Evita sa fii partinitor. Un jurnalist trebuie sa se axeze pe oferirea de informatie publicului fara a o prezenta intr-o anumita lumina, spune Banaszynski: „Trebuie sa transmiti informatia oamenilor astfel incat ei sa ia o decizie, dar nu sa ii impingi spre a lua o anumita decizie”. Kennedy considera ca obiectivismul este ceva de dorit, dar si posibil de obtinut in jurnalismul mainstream.

Cotidienele standard, stirile de la ora 6, NPR, stirile de reteta – acestea sunt canale care au obligatia de a transmite o stire care este factuala, clara si adevarata, spune el. Mai mult, ar trebui sa fie clar fata de public cand un reporter foloseste un anumit punct de vedere si de ce. „Pentru multe persoane, linia dintre obiectivism si propaganda devine neclara, iar acest lucru duce la confuzie si neintelegeri, diminuand credibilitatea jurnalistilor,” spune Kennedy. „Jurnalistul nu poate incerca sa fie ambele lucruri”, spune el. David Herzog, membru al facultatii de stiri in format print si digital, spune ca desi toata lumea vine cu o stire partinitoare, este important sa fii constient ca si jurnalist care sunt aceste preconceptii. Sfatul sau este acela de a trata fiecare sarcina cu o minte deschisa si creativitate, dar ramanand sceptic.

3. Prezinta mai multe puncte de vedere sau perspective. O modalitate de a evita sa fii partinitor este sa pui la indoiala si sa testezi fiecare presupunere folosind cat mai multe surse cu putinta, spune Herzog. „Daca discuti cu mai multe persoane si te uiti peste o gramada de documente, extinzi informatia deschizandu-ti orizonturile, ceea ce te ajuta sa contracarezi orice idei preconcepute ai avea,” spune Herzog.

„Numarul surselor pot ajunge la sute, in special in stirile de investigatie.” Amanda Hinnant, asistent de profesor al jurnalismului de revista, spune ca este important sa oferi o varietate de perspective. Revista Vox de exemplu cere ca reporterii sa foloseasca cel putin 3-4 surse pentru o stire de baza si 2-3 surse pentru o stire secundara. Reporterii ar trebui sa discute cu mai multe persoane despre o anumita chestiune pentru ca cititorul nu are timp, spune Hinnant. „Le spun studentilor mei ca daca vorbesti cu cat mai multe persoane, cu atat adaugi mai multa valoare pentru cititor si ii vei oferi o imagine mai buna, mai completa a realitatii,” spune Hinnant. „A merge la un site si a face un reportaj din ce se gaseste acolo nu imbunatateste calitatea vietii cititorilor. Trebuie sa faci munca de teren.” Banaszynski spune ca reporterii buni ar trebui sa evalueze profunzimea articolelor lor intrebandu-se: „Discut cu persoanele care trebuie? Multi oameni vor obtine o imagine completa asupra situatiei?”

4. Cauta adevarul. Un bun reporter depune efort pentru a raporta pe larg si pentru a urma cat mai de aproape „cea mai buna versiune a adevarului pe care o poate obtine,” spune Kennedy, citand-ul pe reporterul de investigatie Carl Bernstein. Chiar daca un jurnalist poate nu va reusi sa obtina adevarul absolut, el sau ea ar trebui sa incerce sa gaseasca cat mai multa informatie cu putinta. „In jurnalism, nu avem luxul timpului de care beneficiaza istoricul si puterea de care se bucura un om al legii,” spune Kennedy. „In mod frecvent, un jurnalist poate reusi doar sa obtina o parte a adevarului cu A mare.” El spune ca adevarul nu inseamna ca fiecare latura a unei chestiuni este reprezentata de un numar egal de declaratii – nu fiecare problema are laturi egale. Janet Saidi, asistent de profesor si director de stiri la KBIA-FM, crede ca exista anumite probleme unde jurnalistii pot lua pozitie, cum ar fi drepturile omului, justitie si coruptie de exemplu.

5. Foloseste informatii factuale, dar dezvolta calitatile umane. Investigatia care are la baza date clare reprezinta un element important al unei stiri bune, spune Herzog, care este consilier academic pentru Institutul National de Reportaj Asistat de Calculator. Exista programe care gasesc informatia ascunsa in arhive, documente guvernamentale si foi de calcul. In acest mod, cum ar spune Herzog „jurnalismul aduce in prim plan abilitatea de a descifra supraincarcarea de informatie si sa o prezinte oamenilor.” Saidi subliniaza si importanta abilitatii de a aduna informatii, dar spune ca a sti sa relationezi cu oamenii este la fel de important pentru o obtine o stire de calitate. „In final, jurnalistii nu trebuie sa stie totul sau sa se prezinte ca experti, dar trebuie sa stie cum sa invete despre anumite chestiuni de la altii,” spune ea. „Trebuie sa fie intr-un stadiu de hiper-curiozitate.” Saidi sfatuieste ca fiecare chestiune sa fie abordata ca un exercitiu de invatare, pentru ca jurnalistii sunt cei care concteaza publicul cu expertiza si informatia.”

6. Mentine legaturi comunitare si „uneste punctele.” Reeves spune ca cele mai bune stiri sunt obtinute atunci cand vorbesti cu oamenii la coada intr-un magazin alimentar, la sala, la o plimbare, sau oriunde reporterul este obligat sa stea departe de calculatorul personal. Ea spune ca un articol bun nu este ceva obtinut dintr-un comunicat de presa, dar este obtinut afland cu ce se preocupa comunitatea. Astfel, pentru un jurnalist, provocarea este sa iasa pe teren si sa gaseasca persoane care sunt afectate de o anumita chestiune. Reeves lauda si retelele de comunicare sociala ca instrumente jurnalistice, din moment ce ele ofera ocazia de a fi angajat intr-un dialog cu cititorii, de a forma comunitati de interes si a distribui informatie importanta in timp instantaneu. „Este fabulos” spune ea. „Am dorit mereu sa avem un impact si o comunicare instantanee fata de consumator si acum suntem in totalitate parte din comunitate.” A fi conectat la comunitate este o calitate importanta, in special pentru media locale si regionale, spune Saidi.

Pe langa acestea, Saidi spune ca reportajul trebuie sa fie original si sa faca legatura intre puncte cheie pentru cititori. Ar trebui sa ajute publicul sa inteleaga ceva ce nu intelegea despre societate.

7. Fii deschis si transparent. Transparenta sau deschiderea catre modul in care informatia a fost culeasa pentru o stire este un alt principiu des intalnit al unui reportaj de calitate. Hinnant spune ca transparenta ar trebui sa fie folosita pentru a evita crearea de confuzii pentru cititor. „Intr-o stire, trebuie sa identificam modul de comunicare,” spune ea. „Altfel cititorul presupune ca am discutat cu intervievatul in persoana si nu vrem sa inselam cititorul in niciun fel”, spune ea. Kennedy considera ca transparenta ofera cititorilor sau telespectatorilor ocazia de a fi implicati in procesul decizional al jurnalistilor. La urma urmei, noii consumatori pot verifica acuratetea informatiilor relatate online, spune Kennedy, acest lucru reprezentand o contributie signifianta in cresterea transparentei si a unor practici jurnalistice de calitate. Herzog sprijina ideea lui Kennedy spunand ca jurnalismul a devenit mai vizibil si mai verificabil pe masura ce web-ul a devenit mai important in oferirea de informatie. Fiecare jurnalist este acum privit sub un microscop si la un nivel international, spune el.

8. Evoca emotii. O stire buna, oricare ar fi mediul prin care este prezentata, evoca emotii, spun membrii facultatii. Brian Kratzer, asistent profesor de fotojurnalism isi aminteste de un eseu-foto castigator al premiului Fotografiile Anului, numit „Drumul tabacului.” Fotografiile urmareau efectele tabacului, incepand cu indivizii saraci care il culeg pana la cancerul de plaman al fumatorului. Kratzer a fost impresionat de poveste si de modul in care fotografiile aratau mai multe moduri in care tabacul se infiltreaza in societate. „Fie ca este vorba de o imagine sau de mai multe intr-un eseu fotografic, ea poate aduce lumina asupra atator rele care sunt pe lume sau asupra atator povestioare care se gasesc intr-o cumunitate mica, doar printr-un cadru,” spune Kratzer. „Sansa de o spune o poveste este grozava.” El remarca faptul ca a evoca o emotie este cu atat mai esential in fotojurnalism: oameni diferiti simt diverse emotii in ceea ce priveste o imagine, astfel incat fiecare obtine mesaje diferite dupa ce „citeste” fotografia. „Fotografiile ne permit sa experimentam bucurii si tristeti pe care nu le-am fi trait cu programul nostru de munca de la 9 dimineata la 5 dupa-masa,” spune el.

9. Gandeste vizual; trebuie sa ai o viziune. Banaszynski spune ca a scrie o stire buna pentru print si platforme digitale cere „un tip de relatare vizuala.” Un jurnalist trebuie sa poata realiza o stire in mod vizual si sa descrie o imagine in cuvinte, chiar daca exista fotografii care insotesc articolul. Ea subliniaza ca in textul pentru print, declaratiile folosite trebuie sa fie mai bune pentru ca publicul nu poate auzi emotia din voce. „Un reporter ar trebui sa poata determina o persoana sa spuna ceva mai bogat si mai precis decat ar fi necesar in cazul in care sunetul ar insoti stirea,” spune ea. In fotojurnalism, spune Kratzer, a avea o anumita viziune este o premisa a succesului. „Uneori, credem ca stirea at trebui sa mearga intr-un anumit sens, iar apoi, dupa ceva timp petrecut cu subiectul, stirea ia o cu totul alta directie,” spune el.

10. Integreaza noi elemente si tehnologii. Dezvoltarile tehnologice si aparitia de media sociale creeaza noi standarde pentru ce inseamna un reportaj de calitate, spun membrii facultatii. „Nu trebuie doar sa cream o poveste acum, trebuie sa fim capabili sa cream tot ce este inclus in ea – de la fotografii la distribuirea stirii in retelele sociale – chiar si la radio,” spune Saidi. Kennedy spune ca odata cu dezvoltarea media online, publicul descopera stiri oriunde se gasesc, ceea ce deschide o noua dimensiune in domeniul jurnalistic. Un articol nu trebuie sa fie doar exact, complet, corect si echilibrat, dar trebuie sa ii includa si pe consumatori in stirile care ii intereseaza, spune el. „De la problemele in Iran si Siria la recenta miscare de ocupare Wall Street, vedem ca ce pot face oamenii in ziua de astazi nu ar fi putut realiza in niciun caz inainte – a comunica intre ei fara a se baza pe jurnalistii de mainstream si media traditionale,” spune Kennedy. „Jurnalismul din ziua de astazi a devenit in mod real un dialog si o conversatie, si aceasta conversatie este cea care se adauga cunoasterii umane.”

http://www.gustiroman.ro

miercuri, 12 septembrie 2012

Cum se scrie un comunicat de presa

Comunicatele de presa cu un continut vizual au sanse mai mari sa atraga atentia audientei

Comunicarea vizuala poate fi realizata prin fotografii si filmulete. Comunicatele pot fi promovate pe retelele sociale obisnuite sau pe cele specializate pe foto si video, cum este cazul Pinterest. O comunicare vizuala facuta corect are capacitatea sa creasca considerabil numarul de vizualizari si sa aduca mai multe vanzari ale produselor companiei.

Vezi și

Comunicatele de presa de pe Pinterest
Pinterest este un site concentrat pe imagine care a devenit tot mai puternic in ultimul timp si rivalizeaza cu alte site-uri din social media. Pinterest are in jur de 17 milioane de utilizatori.
Pe Pinterest se genereaza continut vizual prin fotografii si video-uri, ducand la o comunicare bazata pe forta reprezentarii vizuale a informatiei. Reprezentarile vizuale atrag atentia mediului de afaceri, iar Pinterest a inceput sa fie folosit ca o unealta pentru promovarea produselor companiilor. Multe branduri au decis sa foloseasca aceasta platforma pentru afacerea proprie. In plus, Pinterest ofera posibilitatea de a analiza activitatea sociala, prin calcularea unui scorul de influenta care duce la imbunatatirea interactiunii.
In cazul comunicatelor de presa, partea vizuala a acestora este perfecta pentru a fi folosita in Pinterest. Companiile au ocazia sa foloseasca continutul vizual pe care il au la dispozitie: posteaza fotografii de la evenimentele pe care le-au organizat, poze aparute in articole, realizeaza galerii video etc. Printr-un simplu “pin”, informatia vizuala apare in retea si este disponibila cu usurinta.
Infografice in comunicate de presa

Infograficele reprezinta o modalitate creativa de a transforma un comunicat de presa obisnuit intr-unul cu o forma grafica. Ca orice imagine, aceasta este mai usor de inteles si de transmis mai departe. Conform companiei canadiene Revolve, specializata pe infografice, 65% dintre investitori asimileaza mai bine informatia redata vizual. Conform unui studiu realizat de CrowdFactory si PRNewswire despre sharingul comunicatelor de presa pe retelele sociale, 48% din share vine de pe Facebook, 37% de pe Twitter si 15% de pe LinkedIn.
Exista site-uri specializate in desene grafice, harti etc. Pe astfel de site-uri (statsilk.com, creately.com, visual.ly) se gasesc tool-uri care iti permit sa realizezi propriul tau infografic. In cazul in care nu ai timp sa te ocupi de acest lucru, este recomandat sa angajezi un designer specializat.
Foto & video in comunicate de presa
Suportul multimedia dintr-un comunicat de presa (fotografii, videouri, slideshow-uri etc) poate creste numarul de vizualizari, gratie modului in care oamenii consuma informatia in mediul online.
Una dintre cele mai mari companii mass-media din lume, PR Newswire, a realizat un studiu in 2011 cu privire la modul in care suportul multimedia imbunatateste rezultatele unui comunicat de presa. Conform rezultatelor obtinute, comunicatele de presa care contin elemente multimedia genereaza mai multe vizualizari. Fiecare element din suportul multimedia poate avea propria lui audienta. Videourile, de exemplu, pot fi distribuite pe nu mai putin de 70 de site-uri specializate in continut video.
Studiul PR Newswire arata ca, intr-o singura luna, comunicatele de presa cu suport multimedia au fost share-uite de 3.53 ori mai mult decat comunicatele-text. In plus, continutul multimedia are o durata de viata de peste doua ori mai mare decat un comunicat simplu deoarece atentia publicului este mentinuta mai mult timp.
Foloseste cel putin o fotografie in comunicatele de presa. Fotografia trebuie sa fie relevanta pentru titlul si continutul comunicatului, sa fie clara si intr-un format cat mai comun (de exemplu, .jpeg), pentru a nu fi nevoie de modificari. Reprezentantii mass-media au intotdeauna nevoie de o fotografie cand preiau un comunicat si fac un material propriu. Orice jurnalist apreciaza un comunicat de presa in care are o fotografie buna, primita chiar de la sursa, pentru ca nu vor mai aparea probleme cu drepturile de autor daca preia din alta parte.
Atat fotografiile, cat si filmuletele sunt mai atractive pentru public si exista mai multe sanse sa fie share-uite pe site-urile de socializare decat comunicatul in sine. Adauga linkuri spre sursa originala a comunicatului de presa sau spre site-ul oficial al companiei pentru a genera trafic.

Un comunicat de presa de succes este unul care indeplineste atat criteriile legate de text, cat si cele legate de conjunctura sau moment. Poti scrie un comunicat perfect din punct de vedere al redactarii, insa acesta nu va avea succesul scontat daca nu este emis la momentul potrivit. Exista cateva intrebari cruciale pe care este bine sa ti le pui inainte sa trimiti un comunicat de presa.
1. In ce zi trimiti comunicatul de presa?

Exista mai multe teorii cu privire la cea mai buna zi a saptamanii pentru a emite un comunicat de presa. Specialistii in PR sunt de acord ca un comunicat ar trebui trimis de marti pana joi inclusiv. Lunea este considerata o zi aglomerata, in care companiile isi planifica programul pe urmatoarele zile si in care un comunicat poate scapa atentiei destinatarilor. Vinerea este considerata o zi in care activitatea incetineste deoarece lumea se pregateste de weekend si nimeni nu mai este foarte interesat de noutati profesionale.
Pe langa zilele de luni si vineri, comunicate de presa nu se emit in zilele de sarbatori, cand cel putin o parte dintre oameni au zi libera. Daca noutatea comunicatului include si o invitatie la un eveniment (de tip conferinta), fa in asa fel incat sa emiti comunicatul cu cateva zile inainte pentru ca lumea sa aiba timp sa dea confirmarile.
2. Exista vreun eveniment major in ziua emiterii comunicatului?
Impactul unui comunicat de presa poate fi umbrit de un eveniment major, din acelasi domeniu de activitate sau din alt domeniu. Un summit, un targ international, o decizie politica importanta, un scandal public cu impact asupra populatiei sunt doar cateva exemple de evenimente care capteaza atentia presei si marelui public. In astfel de zile, este mai bine sa nu se emita niciun comunicat deoarece audienta lui va fi mai scazuta decat cea dintr-o zi obisnuita.
3. Cate corecturi a avut comunicatul ?
Un comunicat de presa care urmeaza sa fie emis ar trebui corectat de cel putin doua persoane. In acest fel se elimina riscul de a lasa o greseala in text. Chiar daca trebuie trimis cat mai repede, rezerva timp pentru o corectura minutioasa.
4. Sunt updatate informatiile uzuale din comunicatul de presa?
Unele informatii dintr-un comunicat de presa sunt repetate de fiecare data pentru ca, in general, sunt aceleasi. Tocmai de aceea nu li se mai acorda prea multa importanta. Este vorba despre elemente precum informatiile de contact si descrierea companiei. Gandeste-te daca s-a schimbat ceva in ultimul an in politica sau viziunea companiei. Uneori pot exista mici detalii care ar trebui inserate, astfel incat prezentarea companiei sa fie adusa la zi. Verifica si informatiile de contact acolo unde este cazul si orice alte informatii pe care, in mod normal, le copiezi de la un comunicat la altul.
5. Cum arata linkurile in comunicatul de presa?
Evita expresiile de genul “apasa aici”, “click aici” atunci cand folosesti linkuri externe. Este important, din punct de vedere SEO, sa folosesti cuvintele cheie in corpul textului. Linkurile iti ofera o astfel de ocazie. Trece numele companiei si linkuieste acest nume spre site-ul ei oficial. Cand comunicatul va fi preluat de mass-media, inclusiv acest cuvant-cheie vital, care este numele companiei, cu link pe el, va fi preluat. Verifica daca nu exista, cumva, o noua varianta a logo-ului companiei. Cu cat este mai updatat un comunicat, cu atat va face o impresie mai buna.

Cand exista multime de informatii care pot fi folosite intr-un comunicat de presa, din exces de zel se obtine un text stufos, neinteresant pentru audienta. Specialistii PR se confrunta mereu cu aceasta problema: diferenta intre scopul lor si interesele audientei. Iata in continuare 3 dintre cele mai comune greseli pe care le fac specialistii PR cand pierd din vedere perspectiva celor carora li se adreseaza.
1. Lipsa focusarii pe o anumita tema
Uneori, informatiile disponibile pentru un comunicat de presa sunt foarte bogate, iar de aici vine si dilema: ce sa aleg ca tema principala? Greseala apare atunci cand se abordeaza mai multe teme care par interesante pentru o audienta multipla. Rezultatul este un comunicat de presa care nu este concentrat pe nicio tema principala, deoarece abordeaza mai multe subiecte in acelasi text.
Trebuie evitat acest lucru din doua motive. Primul il reprezinta audienta. Oamenii, indiferent ca sunt clienti, jurnalisti sau colaboratori, cauta o informatie clara, usor de inteles si evita textele lungi, cu prea multe detalii. Al doilea motiv il reprezinta optimizarea comunicatului de presa. Motoarele de cautare folosesc algoritmi care analizeaza continutul paginii web si califica informatia ca atare. Un comunicat de presa nefocusat pe o tema clara ar putea fi considerat irelevant de motoarele de cautare, tocmai pentru ca subiectul este diluat in alte multe subiecte.
2. Folosirea unui limbaj de specialitate
Se poate ca o companie sa fie specializata pe un anumit domeniu care are la baza un limbaj de specialitate, de tipul: stakeholders, dependenta finish-to-start, nivelarea resurselor etc. Aparent, acesti termeni definitorii pentru companii ar putea contribui la imaginea de buni profesionisti. Chiar daca in interiorul companiei se vorbeste frecvent in acesti termeni, intr-un comunicat de presa cuvintele si expresiile specializate nu vor ajuta la imaginea companiei, dimpotriva. Nici mass-media, nici potentialii clienti si probabil nici partenerii nu vor avea rabdare sa citeasca un text greoi, care necesita o atentie speciala pentru a fi inteles pe deplin. Mai mult, este putin probabil ca mass-media sa preia acel comunicat pentru a face o stire.
Un alt motiv pentru care ar trebui adoptat un limbaj uzual in locul celui specializat in reprezinta motoarele de cautare, unde cele mai multe persoane for realiza cautari specifice, insa folosind un limbaj uzual, nu unul tehnic.
3. Provocarea unei reactii intr-un mod gresit
Unul dintre scopurile unui comunicat este sa provoace audienta sa actioneze: jurnalistii sa preia stirea, potentialii consumatori sa cumpere noul produs anuntat, potentialii colaboratori sa contacteze compania pentru noi proiecte etc.
Uneori, insa, in comunicatele de presa se foloseste adresarea la persoana II singular tocmai in scopul de a implica cititorul. Insa o astfel de adresare face textul sa sune a mesaj publicitar, incalca regula de redactare a unnui comunicat si, in plus, nu este util pentru SEO. Comunicatul tau de presa are de castigat din punct de vedere al vizibilitatii online cand contine cuvinte precum “clienti”, “piata”, nu cand contine un simplu pronume.