marți, 21 ianuarie 2014

Jurnalismul de opinie

Jurnalistul cu conştiinţă a devenit 
o specie pe cale de dispariţie 



Nunţi, divorţuri şi înmormîntări. Cam astea sînt în prezent subiectele grase prezentate de mass media din România. Şi nu numai, dar parcă la noi s-a spart norma. Cum nunţile, divorţurile şi înmormîntările nu se petrec chiar aşa, în fiecare zi, ca să aibă jurnaliştii noştri de prestigiu cu ce să îşi facă meseria, oricînd merge intercalat un botez, o cumetrie, un viol, o bătaie, un accident rutier sau de altă natură, un menaj à trois.


Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici




"Ştirile de la ora 5", altădată blamate şi luate în derîdere, au ajuns acum să ocupe principala pondere a jurnalelor de ştiri şi nu numai. Se fac emisiuni de dezbateri, se consumă energii inimaginabile pe subiecte de un derizoriu monstruos. Can-can-ul, prostul gust, mîrlănia, proasta-creştere, violenţa de limbaj şi nu numai, incultura, superficialitatea, lipsa de educaţie au ajuns adevărate genuri jurnalistice pentru o presă tabloidizată pînă peste limita suportabilităţii pentru un om "cu frica lui Dumnezeu."


Toate astea într-o ţară precum România, sărăcită în mod revoltător de o clasă politică mafiotă şi coruptă, cu o societate aflată în degringoladă generală, cu oameni lipsiţi de educaţie şi înapoiaţi, cu nedreptăţi înfiorătoare ce se petrec la tot pasul. Dar poate nu întîmplător tocmai la noi presa a suferit această metamorfoză dezgustătoare.


E mai simplu şi mai lipsit de riscuri să faci apologia dantelei de la rochia de mireasă extrem de scumpă a unei beizadele a zilelor noastre decît să te întrebi cum a ajuns România mileniului trei să vorbească, din nou, de prinţi şi prinţese, regi şi regine, de potentaţi care îşi permit orice şi cărora nimic nu li se refuză.


E mai sănătos să rîzi complice, în prezenţa lui, la glumele dictatorului sinistru ce a pus mîna pe această ţară, decît să aduci vorba de averea sa uriaşă, pe care nu o poate justifica în nici un fel. Mai ales că, în marea majoritate a cazurilor, din organele de presă autohtone au rămas doar nişte cuiburi bine organizate de securişti, sau de proşti, sau combinate, pentru că un caz nu îl exclude pe celălalt.


Jurnalismul de opinie a dispărut, editorialele spumoase ale anilor ’90 nu mai există, liderii de opinie, care să tragă societatea după ei, s-au transformat, în foarte multe cazuri, în politruci de doi lei şi/sau guri de tun ale propagandei politice. Presa, în ansamblul ei, nu mai oferă încredere, ca cea de-a patra putere în stat, ca forţă care ar trebui să aducă lumina, adevărul, să îi împiedice pe oamenii politici să comită derapajele îngrozitoare ce se petrec în prezent.


Din această cauză, suspiciunile sînt prezente la tot pasul, acuzaţiile reciproce inundă zilnic spaţiul public, din factor de informare mass media s-au tranformat în sursă de angoasă şi dezbinare.


Cele mai multe din organele de presă sînt finanţate din surse extrem de dubioase, cu legături mai mult decît evidente în zona caracatiţei politico-economică ce sufocă această ţară. Acest lucru face ca o mare parte din mass media să nu fie altceva decît organe de propagandă sau, în cel mai bun dintre cazuri, de relaţii publice pentru diversele interese care nu au nici o legătură cu adevărul şi scoaterea acestuia la lumină.


Jurnalistul cu conştiinţă a devenit o specie pe cale de dispariţie, o pradă pentru hienele şi şacalii aserviţi ce populează în prezent redacţiile. Conştiinţa, în general, a devenit un lux pe care lucrătorul în presa românească de azi nu şi-l mai prea poate permite.



Nici măcar atunci cînd vorbeşte despre o nuntă sau o înmormîntare.
http://www.invectiva.ro/Presa-ciinele-de-paza-al-nuntilor-de-celebritati.php#.Ut7Icqr8JzA


JURNALISMUL DE OPINIE-EDITORIALUL-MODEL DE PRESĂ AMERICANĂ
1. Jurnalismul de opinie
- convingerea cititorului prin argumente
- emiterea unei judecăţi: bine/rău, frumos/urât, cinstit/necinstit
- părerea/opinia autorului = subiectivitatea autorului
- textul de opinie – începe de la o informaţie – prin argumente/analiză/critică – se emite o
judecată de valoare referitoare la ceva sau cineva
2. Modelul american (cu exemplificare pe The New York Times online –
www.nytimes.com – pagina numită “Opinion”) – pentru ilustrare concretă accesaţi link-
ul si apoi rubrica ‘Opinion’)
- “Opinion page” conţine:
* Editorials (editorialele) – nesemnate, scrise de redacţia/stafful/angajaţii
ziarului (editorial board), pe probleme naţionale, internaţionale, punctuale (de ieri şi de
azi)
* Columnists – texte de opinie semnate, orientate spre o personalitate
* Op-eds - Opposite editorial page – semnate = opinia unui anumit autor,
de obicei neafiliat ziarului, sau/şi plătit special în acest scop (syndicated columnists), al
cărui nume este precizat
- “puncte de vedere” (“views”) ale
columniştilor (columnists), ale liber-profesioniştilor (freelancers), sau chiar al editorului
(the editor), pe domeniile: politic, general, poveşti umane/diverse (human stories), ştiinţă
(science), tehnologie (technology)
- acest tip de pagină a fost creat în 1921 de Herbert Bayard
Swope, pentru ziarul The New York Evening World. Până atunci, pagina de “op-ed”
conţinea recenzii de cărţi, necrologuri (obituaries) şi scandaluri din societate (society
boilerplate). Swope s-a gândit să înlocuiască toate acestea cu texte de opinie: “M-am
gândit că nimic nu este mai interesant decât opinia când opinia este interesantă, aşa că am
găsit o metodă de a curăţa pagina opusă editorialului, care a devenit cea mai importantă
în America, şi de atunci am decis să tipăresc opinii, igorând faptele” (Swope)
* Editorial cartoons (caricaturile politice): benzi/desene comice cu mesaj
politic sau social, de obicei legate de evenimentele sau personalităţile la zi
* Letters to the editor (scrisori către editor)
* The musthead = lista cu membrii redacţiei (editorial board) sau lista cu
redactorii ştirilor de top
* Historical editorial (editorialul istoric) = scris de o persoană
contemporană evenimentului istoric, o privire/înţelegere a vederilor obişnuite/curente
despre evenimentele istorice importante dintr-o perspectiva ‘la prima mână’ (first-hand
perspective)
(cf “Editorial Page”)
3. Editorialul (the editorial)
a) Definiţie: o explicaţie a cauzelor, motivelor, intenţiilor evenimentelor
- formulează ipoteze, teze, dovezi, concluzii
- scris de anumiţi membrii ai redacţiei – exprimă punctul de vedere al
ziarului
b) Cum să scriem un editorial (cf How to write an editorial)
- alege un subiect relevant – ştiri/evenimente de actualitate
- ceva care să atragă cititorul
- ceva de care eşti convins, pentru a putea
convinge
- caută un alt unghi decât cel obişnuit
(introdu evenimentul în alt context: fie caută un fapt asemănător în istorie (ex: articolul
discutat la curs, Obama comparat/contrastat cu Woodrow Wilson)
- acceseaza o bază de date, citeşte presa
internaţională, cea dintr-o anume perioadă istorică, memorii, jurnale, amintiri, statistici,
sondaje, prognoze, compară ceea ce este cu ceea ce a fost
- dacă alegi ceva din trecut, aşteaptă o
aniversare pentru a-l lega de timpul prezent
- foloseşte opinia/părerea personală: - convinge cititorii într-o maniera
raţională, precizează sursele
- foloseşte-ţi opinia pentru a ghida
interpretarea
- foloseşte emoţia – într-o maniera limitată, NU puternică, reacţionară
- exprimă dezgustul sau dezamăgirea
- limbaj persuaziv/convingător: - clar, activ
- scopul – ‘Vreau să pledez pentru........’ (I want to argue
in favor of........) (pentru ce anume? De ce este acest lucru important? La ce întrebări s-
ar răspunde, cum ar fi lumea afectată? Ce obstacole ar fi depăşite?)
- despre tine: - de ce vrei să pledezi în favoarea.....? (ce
anume face părerea/opinia ta importantă?)
- despre cititor: - ‘Trebuie să conving pe.....’ (I need to
convince.....) (cine poate schimba situaţia? De ce nu te-ar asculta?)
- convinge-ti opoziţia: - ce vor zice despre ideea mea?
(Cum pot să-mi apăr ideea? Există în articolul meu puncte pe care ei le pot ataca uşor?
Exista la ei puncte sensibile?)
tabel pro/contra: încearcă să vezi prin ochii lor, apoi alege cele mai bune argumente pe care le-ar putea utiliza împotriva ta
- fii corect in ceea ce spui: faptele descrise/analizate să fie corecte şi sursele indicate; dacă scrii la modul negativ despre o persoană, spune că este părerea ta, pentru a evita acuzaţia de ‘calomnie’
- încearcă să fii amuzant: pe lângă claritate, importanţă,verificarea faptelor, ai nevoie şi de umor
4) Articolul discutat la curs: ‘Obama’s Prize, Wilson’s Legagy’
- teza autorului: cei doi preşedinţi americani se aseamană şi în acelaşi timp
contrastează foarte puternic
- cum se construieşte textul: teza se susţine cu argumente care se referă şi la
asemănări şi la deosebiri
deosebiri: Obama este în plin mandat şi în plină popularitate, pe când
Wilson era la final de preşidenţie în plin dezastru electoral; se dezvoltă apoi descrierea
preşidenţiei şi realizărilor/eşecurilor lui Wilson
asemănări: premiul Nobel pt pace; Wilson a practicat la nivel internaţional
ceea ce i-a fost anul acesta premiat lui Obama

- concluzia: poate că cea de-a doua şansă a lui Wilson se numeşte Obama

vineri, 19 aprilie 2013

Greseli flagrante in presa


Raportul CNA – Greseli flagrante in presa – martie 2008


Consiliul National al Audiovizualului a dat publicitatii raportul privind indrumarea, coordonarea si analizarea monitorizarilor cu privire la calitatea limbii romane din audiovizualul autohton. Perioada vizata: 1-21 martie 2008. Reproducem cateva observatiile cuprinse in raport (sublinierile ne apartin):
“În perioada 1.03.-21.03.2008, au fost monitorizate (…) 6 posturi de radio (Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla) şi 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, ProTV, Realitatea, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV, N24). Alegerea acestora s-a făcut în funcţie de mai mulţi factori: audienţă, acoperire naţională, pondere a emisiunilor informative şi de dezbatere, asumarea unui rol cultural şi educativ. Faţă de precedentele sesiuni, s-a renunţat la monitorizarea posturilor de radio Kiss FM, Pro FM şi Radio 21, la care secvenţele de mesaj verbal informativ sunt foarte reduse, în raport cu cele muzicale şi de divertisment; de asemenea, la monitorizarea postului TV Acasă, la care majoritatea programului este alcătuit din filme şi emisiuni de divertisment; au fost monitorizate, în schimb, alte trei posturi de radio – Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla – şi unul de televiziune – N24.
S-au efectuat 330 de ore de monitorizare, urmărindu-se transmisiunile de la ore de vârf, emisiunile de ştiri şi dezbateri (s-a renunţat cu totul la ascultarea/vizionarea emisiunilor care se autoprezintă ca fiind de divertisment).
Vom insista, ca de obicei, asupra erorilor elementare, unanim recunoscute ca atare de specialişti şi considerate semne ale lipsei de educaţie şi cultură; lista lor completă este cuprinsă în tabelele anexate Raportului.
În textele scrise (titrări, crawluri) apar în continuare nepermis de multe greşeli de ortografie şi de punctuaţie. Cele mai grave erori de ortografie privesc folosirea cratimei: absenţa – „şi ma lovit” (Prima, 21.03) – sau introducerea eronată a acesteia – „Lăsa-ti, domnule, să vadă cum e aici!” (Antena 1, 11.03); „Lăsa-ţi gura!” (Antena 1, 11.03); de asemenea, scrierea secvenţei finale i/ii/iii: „copii săi” (TVR 1, 7.03); „banii noştrii” (Antena 1, 11.03); „angajaţii noştrii” (Antena 1, 19.03).
Sunt foarte numeroase erorile de punctuaţie care privesc folosirea virgulei: lipsa virgulei care să izoleze un vocativ – „Jerod cum stăm?” (Prima TV, 5.03), „Sărut mâna mamă” (Naţional TV, 18.03), „Şi eu ce fac Mircea?” (Pro TV, 15.03), „Şefu’ veniţi să vă uitaţi!” (Pro TV, 19.03), „Mulţumim Rapidule!” (Pro TV, 21.03) – sau un atribut izolat (presupunând o elipsă) – „Busuioc acuzat că nu ştia că Pavarotti a murit” (OTV, 14.03); „l-a condamnat la 25 de ani de închisoare pe Jean Pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat” (N24, 19.03). De asemenea, lipseşte virgula care să izoleze o apoziţie: „A fost ucisă Cristina de sotul ei Alexandru?” (OTV, 4.03); „Amor între directorul liceului Traian şi eleva sa Gabriela” (OTV, 18.03). Apare, în schimb, virgula între subiect şi predicat: „Direcţia Naţională Anticorupţie, încalcă legea, sprijinită de organele superioare” (OTV, 7.03).
În ciuda semnalărilor precedente, postul OTV continuă să prezinte pe crawl texte lipsite de semnele diacritice ale alfabetului românesc.
Am constatat un număr exagerat de mare de neglijenţe de tastare, care arată că nu se procedează consecvent la verificarea şi corectarea textelor. Erorile de acet tip, dovedind grabă şi superficialitate, sunt uşor de remarcat: „Sportul Studenşesc” (Naţional TV, 1.03), „Rulmenutl în Europa” (Naţional TV, 1.03), „Cu tratame, tratament şi cazare incluse” (Antena 3, 7.03), „Protestele agricultorilor nu sunt stric legate de…” (Antena 3, 19.03); „Cosmote îngopat de euro” (Antena 3, 19.03); „Ceel mai scumpe tramvaie” (Antena 3, 19.03); „liderul transinstrean” (N24, 1.03); „Europa Centarlă” (N24, 3.03); „aleger8i legislative” (N24, 10.03); „favorabil plouii slabe” (N24, 10.03); „subrepefectul” (N24, 12.03)„mana victimei” (Pro TV, 5.03; corect: „mama victimei”).
În pronunţie, persistă erorile (deja semnalate de monitorizările precedente) în citirea literei x: [ecsecutare] (Naţional TV, 3.03); [ecsact], [ecsecutivului]; (Naţional TV, 6.03), [ecsemplu] (OTV, 4.03, Radio România Actualităţi, 7.03, Antena 3, 12.03, N24, 3.03), [ecsistă] (OTV, 4.03); [ecserciţiile] (Antena 3, 12.03). Reîntâlnim accentuările greşite, mai ales ale femininelor cu terminaţia –ie: „Când se termină butelia” (OTV, 4.03; aceeaşi greşeală şi la TVR 1, 21.03, Pro TV, 12.03) „Batalionul 300 de infanterie” (B1TV, 12.03); „Mafia” (B1TV, 17.03); „mass-media” (TVR Cultural, 14.03.
S-au înregistrat şi alte pronunţii greşite: „colega mea, reporter de servici” (Radio România Actualităţi, 20.03; aceeaşi greşeală şi la OTV, 4.03, TVR 1, 5.03) „A fost dat afară pe uşe” (OTV, 13.03), şaptisprezece (Antena 1, 19.03.08, 21.03.08 etc.); „Undeva, în centru, tot se va ştrangula traficul” (OTV, 20.03), „Ce repercursiuni va avea pentru ţara noastră” (B1 TV, 2.03); „repercursiune” [corect: repercusiune] (N24, 5.03).
În domeniul morfologiei, cele mai frecvente greşeli privesc formele hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Naţional TV, 4.03.2008; B1 TV, 10.03.2008, Pro TV, 13.03.2008; OTV, 11.03.2008; Prima TV, 7.03.2008). Incorecte sunt şi alte forme: conjunctivul să aibe (Antena 1, 11.03.2008, TVR 1, 5.03.2008, OTV, 19.03.2008), indicativul prezent trebuiesc:„Bordurile trebuiesc puse” (B1 TV, 11.03.2008), unele imperative negative: „treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Info Pro, 13.03.2008). S-au mai semnalat erori tipice care ţin deîncadrarea unor verbe la o altă conjugare: „Nu v-ar displace să vă oferim un bilet.” (TVR 2, 13.03.2008); corect: displăcea), „Le suportăm, ne complacem.” (Radio România Actualităţi, 18.03.2008); corect: complăcem); forme incorecte de genitiv: „Ca familia sorei poliţistului să aibă grijă de copil” (Naţional TV, 3.03.2008; corect: surorii). Mai mulţi redactori par să extindă pluralul paparazzi la singular: „zi-mi cât câştigă cel mai tare paparazzi din România [...], care a fost suma cea mai mare câştigată de un paparazzi în România” (Radio Guerrila, 10.03.2008; corect: paparazzo). Au fost înregistrate forme de plural neacceptate de normă – „aceste semnuri” (Antena 1, 11.03.2008); „coşmare” (Antena Satelor, 4.03.2008) – , extinderi ale pluralului în –i: „Orice revoluţie are victimile ei” (Radio România Cultural, 4.03.2008), între care extrem de frecventă este forma adjectivală ultimile: „ultimile puteri” (Naţional TV, 3.03.2008); „ultimile două meciuri” (Naţional TV, 12.03.2008), „ultimile sondaje” (Naţional TV, 13.03).
În sintaxă, una dintre cele mai frecvente greşeli întâlnite în fişele de monitorizare rămâne omiterea prepoziţiei pe la pronumele relativ care cu funcţia de complement direct: „preţurile care le puneau ei în plus” (RTV, 6.03); „un dosar care îl cunosc” (B1 TV, 5.03); „la datele care le aveţi” (OTV, 2.03); greşeli similare la OTV, 4.03, OTV, 8.03, RRA, 17.03, Antena Satelor, 12.03, Antena 3, 11.03, TVR 2, 12.03, TVR 1, 5.03). Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord între subiect şi predicat; dacă unele acorduri după înţeles sau prin atracţie sunt explicabile în comunicarea orală, altele nu pot fi scuzate: „Ce-s cu fiţele astea de doi lei?” (OTV, 6.03), „cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut” (RTV, 16.03). Ridică probleme, în continuare, acordul construcţiilor cu pronumele relativ care în genitiv: „Alături de Statele Unite, Rusia şi Europa, al cărui laborator a fost instalat…” (Naţional TV, 14.03); „aderaţi la un grup a cărei ideologie…” (Info Pro, 7.03); „Poliţiştii sunt la casa de pariuri ale căror geamuri sunt sparte.” (TVR 1, 7.03) etc.
E în continuare frecvent dezacordul adjectivelor numerale, forma doisprezece fiind folosită pentru feminine sau neutre: „locuitorii a doisprezece ţări, printre care şi România” (RG, 7.03), „Acum doisprezece episoade, toată lumea vorbea…” (OTV, 4.03), ca şi în construcţia ora/orele doisprezece: „S-a născut la orele doisprezece” (B1 TV, 5.03); „Până la ora doisprezece se lucrează…” (RRA, 7.03). S-a constatat şi folosirea formei de masculin în locul celei feminine: „după douăzeci şi unu de zile” (Prima TV, 2.03), „treizeci şi unude sutimi” (RRA, 10.03) „corpul format din nouăzeci şi unu de piese” (Naţional TV, 11.03), dar şi forma de feminin (una, două) în locul celei de masculin (unu, doi) pentru neutre sau masculine: „douăzeci şi una de grame” (Prima TV, 13.03), „o sută optzeci şi două de centimetri la Postăvarul” (Naţional TV, 16.03), „o sută optzeci şi două de centimetri” (N24, 16.03), „…se situează la nivelul a patruzeci şi una de procente” (RRA, 5.03), „cel de-al douăzeci şi douălea meci” (N24, 1.03), „nu una, ci două SMS-uri” (Info Pro, 7.03), „suntem douăzeci şi una de milioane” (TVR 1, 14.03).
Între greşelile tipice, pentru a căror corectare ar trebui să se facă eforturi în viitor, se numără şi:
* apariţia adverbului decât în contexte afirmative:„În ultimă fază s-a prelevat decât ficatul” (OTV, 8.03); „Şi cine era, decât dumneavoastră cu copilul?” (OTV, 8.03);
* apariţia parazitară a conjuncţiei şi după prepoziţia ca (gruparea ca şi): „care poate fi folosit ca şi teren de joacă” (Antena 1, 3.03); „ceea ce s-a creat ca şi capacităţi de cazare pentru turişti” (Antena Satelor, 18.03) „Din punctul dumneavoastră de vedere, ca şi director al…” (RRA, 20.03) „dacă-mi permiteţi, ca şi o concluzie” (RTV, 10.03) „dacă ţi-ar veni ca şi clientă o doamnă de peste 50 de ani” (TVR 1, 12.03); cf. (Prima TV, 7.03), (Prima TV, 11.03), (OTV, 2.03), (OTV, 8.03), Antena 3, 11.03), (Info Pro, 21.03, N24, 1.03);
* topica greşită a adverbului mai: „Mai vămenţineţi argumentaţia?” (RTV, 14.03), „Că mai se povesteşte de un episod cu o fată, Alexandra” (OTV, 2.03), „un număr de telefon unde mai se pot obţine informaţii” (Antena Satelor, 5.03) ;
* folosirea conjuncţiei compuse ca să în locul lui să: „au convenit ca să dea drumul la blocajul ăsta” (RTV, 1.03), „Eu îmi doresc ca să fiu judecat…” (B1 TV, 19.03), „riscul ca să apară complicaţii nu este exclus” (Antena 1, 15.03).
În plan lexical şi stilistic, s-au identificat în continuare destul de multe pleonasme supărătoare – „Un refren care poate fi posibil” (Radio România Actualităţi, 13.03), „detalii şi multe alte amănunte în câteva minute” (Pro TV, 6.03), „A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală.” (Antena 1, 19.03), „mai reluăm o dată unde să se adreseze” (Antena Satelor, 5.03); „Mai repetaţi-l o dată, vă rog, telefonul!” (Antena Satelor, 5.03); „Şi din nou revenim la muzica populară românească.” (Antena Satelor, 13.03) etc. Recomandăm evitarea folosirii abuzive a termenului locaţie pentru loc, centru, sediu, imobil etc. („Italia, de exemplu, sau alte locaţii minunate”, TVR cultural, 16.03), prudenţă în inventarea de cuvinte („Mişcarea înseamnă şi o daunalitate crescută”, Naţional TV, 6.03), renunţarea la unele extinderi colocviale ale utilizării prepoziţiei pe: „o ştire care a sosit chiar acum pe Agenţia France – Presse” (N24, 6.03); „eraţi o prezenţă foarte frecventă pe mai puţinele televiziuni de la acea vreme” (N24, 10.03); „poate ne semnalaţi acest lucru pe SMS; tot aici, pe SMS” (InfoPro, 4.03); „zice un ascultător pă SMS” (InfoPro, 10.03).
În concluzie, se constată că persistă anumite erori tipice, care nu sunt produse de inerentele ezitări ale expunerii orale, ci provin din proaste obişnuinţe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp şi voinţă de autocorectare”.
Posted by admin® pe aprilie 21, 2008   Raport CNA – martie 2008

joi, 22 noiembrie 2012

Știrea in Jurnalism

Ce este ştirea ? 

 

Interceptarea comunicaţiilor telefonice costă aproximativ 5,5 lei pe minut, dat poate să depăşească zece lei minutul, în funcţie de complexitatea activităţii, respectiv a modului de stocare, a limbii în care se vorbeşte şi a modului de transcriere, spun surse judiciare, în exclusivitate pentru News.ro.
Sursele citate afirmă că 24 de ore de supraveghere tehnică - în care sunt incluse interceptări telefonice, filaje, filmări sau înregistrări ambientale - costă între 7.000 şi 8.000 de lei, ceea ce ar însemna 5,5 lei un minut de înregistrare simplă, respectiv a convorbirii purtate între doi cetăţeni români, simpla stocare a discuţiei pe mediile optice ale serverelor SRI şi ale celorlalte servicii de informaţii şi transcrierea acesteia.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici



Conform surselor citate, nu există liste tarifare fixe pentru astfel de servicii, ci totul ţine de complexitatea înregistrării, iar la nivelul serviciilor de informaţii pentru 24 de ore de interceptare factura a ajuns şi la 15.000 de lei.
Preţul s-ar datora faptului că pentru intreceptările atribuite fiecărui dosar în care se solicită de către procurori interceptarea comunicaţiilor telefonice se stochează pe unităţi optice ce ar trebui folosite doar pentru respectivul dosar, adică mediile optice folosite pentru stocarea interceptărilor dintr-un caz nu ar trebui refolosite pentru stocarea interceptărilor dintr-un alt caz, pentru a-şi păstra originalitate, aşa cum prevăd normele legale din această materie.
Complexitatea apare atunci când discuţiile se poartă în alte limbi, pe segmentul de lucru fiind necesară şi expertiza unui traducător sau când discuţiile se poartă în regim de conferinţă sau între mai multe persoane.
Potrivit surselor citate, transcrierea interceptărilor făcute în mod direct de SRI se realizează printr-o aplicaţie software specializată, în bloc, iar fişa text a interceptării este dată apoi, la cerere, procurorului solicitant, care apoi o dă ofiţerului judiciar pentru redarea ei consecventă şi în raport cu obiectul dosarului, într-o notă de interceptare a comunicaţiilor telefonice.
Surse judiciare precizează că SRI nu pune la dispoziţie, din raţiuni de securitate, costurile efective ale interceptărilor efectuate, astfel că această activitate adesea nu poate fi imputată inculpaţilor în cadrul costurilor dosarelor penale.

Potrivit unui fost şef al unui serviciu secret din România, urmare deciziei recente a Curţii Constituţionale, nu se pierd foarte mulţi bani, dar, în schimb, ”s-a pierdut foarte mult timp pentru transcrierea unor interceptări care la acest moment ar putea deveni inutile în dosarele pentru care au fost solicitate”. Potrivit acestuia, costurile interceptărilor reprezintă, în realitate, cota parte din costul mediului optic de stocare (original), din salariul ofiţerului judiciar însărcinat cu transcrierea şi când este cazul a traducătorilor autorizaţi pentru interpretarea interceptărilor.
Potrivit raportului Curţii de Conturi pe anul 2014, ”din auditarea efectuată cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare s-au constatat: lipsa activităţilor de verificare şi de confirmare a creanţelor şi obligaţiilor entităţii faţă de terţi, neconcordanţe între soldurile conturilor de materiale consumabile la unii ordonatori terţiari de credite ai SRI, întocmirea eronată şi/sau incompletă a documentelor de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice, ceea ce a generat dificultăţi în asigurarea unei evidenţe exacte şi reale a soldului disponibilului de credite, rămas de angajat în perioada exerciţiului financiar, la nivelul unor ordonatori terţiari de credite”.
Prin respectivul raport Curtea de Conturi recomanda ”aplicarea prevederilor legale, precum şi a procedurilor operaţionale în legătură cu inventarierea tuturor elementelor patrimoniale, de către ordonatorii terţiari de credite ai SRI, stabilirea, cu claritate, a atribuţiilor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice, precum şi nominalizarea persoanelor pentru realizarea acestor atribuţii la nivelul ordonatorilor terţiari de credite”.

Opinia auditorilor, potrivit aceluiaşi document, a fost că ”situaţiile financiare în ansamblul lor au fost întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în România şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată în perioada auditată de Serviciul Român de Informaţii”, ”cu excepţia efectelor aspectelor evidenţiate”.

Detectivi particulari declară în exclusivitate pentru News.ro că în mediul privat ”depinde de la firmă la firmă” costul unor înregistrări ambientale, al filajelor, supravegherilor sau chiar al localizărilor.

Potrivit acestora, ”filajul înseamnă efectiv cel puţin o maşină cu două persoane care urmăresc pretutindeni persoana vizată”. ”Suma menţionată anterior este pentru o echipă. Niciun detectiv particular nu are voie să execute investigaţii faţă de personal din Poliţie, SRI sau magistratură”, au mai precizat detectivii.

Ei explică ce înseamnă supravegherea: clasica pândă, în sensul că se montează un aparat de filmat în maşină sau într-un mediu alăturat zonei ţintă, respectiv unde se va afla persoana vizată, după care se supraveghează dintr-un mediu sigur din apropiere, pe un monitor.

Detectivii au voie să facă înregistrări ambientale în locurile publice şi este interzisă întegistrarea în orice mediu care ţine de spaţiul privat. Se poate face abstracţie de acest amendament doar urmare a înţelegerii cu partea interesată în sensul că i se "împrumută" un dispozitiv de înregistrare pe care să îl folosească aşa cum consideră, mai explică aceste surse. Potrivit acestora, ”detectivul particular are obligaţia legală să raporteze imediat organelor abilitate constatarea oricărei infracţiuni sau contravenţii”.

Detectivii apreciază că sumele prezentate de sursele judiciare citate sunt corecte, dar nu fixe şi explică faptul că ”la procesul de interceptare a comunicaţiilor telefonice resursa umană este ridicată”, fără a dori să facă alte precizări.

Fostul şef al DGIPI Petru Daniel Pitcovici prezintă pe larg costurile ocazionate de activităţile de cercetare judiciară, între care interceptările telefonice, în teza sa de doctorat ”Infracţiuni la adresa înfăptuirii Justiţiei la nivel european”, depusă în 2015 la Bilbioteca Universităţii Babeş-Bolyai.

”Supravegherea operativă simplă are prevăzute costuri sitaute între 80 şi 100 de euro/ora de filaj, iar interceptarea convorbirilor telefonice este estimată între 2,4 şi 8 lei minutul de convorbire”, notează Pitcovici în lucrarea sa, în care prezintă situaţia cercetării într-un caz de trafic de droguri cu implicaţii minore.

Potrivit referirilor lui Pitcovici, ”în cazul în care traficanţii sunt străini şi folosesc altă limbă de comunicare, costurile se vor majora şi cu traducerea stenogramelor în limba română, fiind cuprinse între 20 de lei per pagină din limba engleză şi 200 de lei per pagină din limba kurdă”. Într-un caz de trafic de droguri, costul pentru interceptarea unei persoane kurde a ajuns la 7,2 milioane de lei pe an.
https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cat-costa-interceptarile-convorbirilor-telefonice-si-filajele-412260

1) Ştirea înseamnă informaţie pură. Fără aceasta, niciun ziar nu ar putea avea pretenţia să existe. Elementul central al unei ştiri îl reprezintă faptele (“ce s-a întâmplat”), nu opiniile.
2) ABC-ul. Ştirea este răspunsul la câteva întrebări: cine? (a făcut), ce? (a făcut), când? (a făcut), unde? (a făcut), de ce? (a făcut) şi cum? (a făcut). Fără aceste răspunsuri, nu putem vorbi de o ştire completă.
3) Nu orice fel de informaţie poate fi o ştire. Ca să fie considerată ştire, informaţia trebuie să aibă o mulţime de calităţi (news value, newsorthiness). S-a ajuns, prin consens, la concluzia că noutatea este cea mai importantă calitate a unei ştiri. Tocmai de aceea, cea mai redusă definiţie a ştirii ar putea fi: ceva despre care am aflat abia acum. Ştirea e ca îngheţata: dacă n-o mănânci repede, se topeşte.
O caracterizare concisă a ştirii oferă şi francezul Pierre de Noye, care spune că informaţia de presă trebuie să fie: importantă, interesantă, nouă şi adevărată. Nu putem să ne mulţumim însă cu această definiţie.



Nu toate ştirile sunt scurte, nu toate textele scurte sunt ştiri
Există o practică printre jurnalişti de a spune că textele scurte sunt ştiri. Este greşit să credem astfel. Nu trebuie să încadrăm un text într-un gen jurnalistic după lungime. Într-adevăr, de obicei, ştirile sunt scurte. Dar asta nu ne dă niciun motiv să spunem că toate ştirile trebuie să fie scurte. Am tratat într-un articol separat diferenţele şi asemănările dintre genuri.


Cum redactăm o ştire. Piramida răsturnată – cea mai eficientă schemă
Dacă n-ai reuşit să prinzi cititorul cu prima frază, poţi să consideri că ai scris degeaba tot textul. Primele 30 de cuvinte sunt vitale pentru a câştiga atenţia celui care citeşte.
Tehnica piramidei răsturnate constă în prezentarea celor mai importante informaţii în chiar introducerea ştirii, după care urmează date explicative, complementare, de context şi alte detalii.
Redactarea ştirii sub forma piramidei răsturnate este o soluţie adecvată cititorului modern, mereu sub presiunea timpului, care vrea să afle repede ce s-a întâmplat şi după aceea, dacă mai are timp, să afle de ce şi cum s-a întâmplat.
Cele trei părţi esențiale ale unei ştiri scrise sub forma piramidei răsturnate:
a) Lead – introducerea sau capul ştirii;
b) Corpul ştirii - dezvoltă introducerea;
c) Final – trebuie să fie memorabil.
Lead-ul (atacul sau primul paragraf) este nucleul informativ esenţial, care sintetizează principalele informaţii. El trebuie să fie atât informativ cât şi incitativ. În esenţă, lead-ul trebuie să capteze atenţia cititorului şi să îl invite la lectură.
Corpul ştirii conţine date care explică şi aprofundează introducerea, explicaţiile care ajută la situarea evenimentelor în context şi o serie de date secundare care întregesc imaginea faptului. Background-ul îşi are locul tot în această zonă a ştirii.
Finalul fixează în mintea cititorului evenimentul. El trebuie să fie memorabil.
Un element sensibil în această schemă este şapoul. De regulă, nu se foloseşte în ştiri, însă, în cazul ştirilor de dimensiuni mari, el se impune. Şapoul este un element al titrării. Conţine mesajul esenţial. El trebuie să fie incitant, să-l facă pe cititor să-şi continue lectura. Ce trebuie să reţinem este că functionează ca un lead, dar nu înlocuieşte lead-ul propriu-zis al articolului. O tipologie sumară: informativ – rezumă informaţia, prezentând doar esenţialul; incitativ – conţine elemente puternice din text şi incită cititorul la lectură; de prezentare - prezintă interlocutorul sau o motivaţie, este folosit, cel mai adesea, în cazul interviului; de actualizare – prezintă informaţiile de ultimă oră.
Mai multe despre piramida inversată, într-un articol separat.


Prin ce câştigăm obiectivitate:
- corectitudinea informaţiilor;
- citarea surselor;
- citarea tuturor părţilor implicate într-un conflict (dacă o sursă acuză pe cineva de ceva, nu dăm ştirea fără să avem şi poziţia celui acuzat);
- evităm să ne spunem opiniile;
- verbe de distanţare (dacă o sursă lansează acuzaţii, folosim verbe precum: “susţine”, “pretinde”).


Exigenţe ale ştirii:
Coerenţa – nu trebuie să plecăm într-o direcţie şi să ajungem în altă parte. Trebuie să menţinem aceeaşi linie logică. O ştire trebuie să aibă conţinut unitar. Trebuie să ţinem cont că fiecare entitate (cuvânt, propoziţie) face parte dintr-un text (ştirea), care trebuie să comunice, să transmită ceva. Nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere acel ceva (unghiul de abordare).
Concizia – dacă putem spune acelaşi lucru cu mai puţine cuvinte, nu trebuie să ezităm să o facem. Există o regulă în jurnalism care este formulată astfel: maxim de informaţie cu minim de cuvinte. Sunt indicate propoziţiile şi frazele scurte.
Claritatea – cititorul trebuie să înţeleagă imediat ce vrem să-i spunem. Nu folosim fraze ambigue, nu lăsăm loc interpretărilor (scriem ştiri, nu poezii). Nu îl vom determina pe cititor să meargă la dicţionar să caute sensurile. Limbajul trebuie să fie clar, simplu.


Cum cităm sursele:
Indicarea surselor de informare, în cadrul ştirii, este vitală. Fără surse, nu există ştire.
- Sursa trebuie să apară cel târziu la sfârşitul lead-ului, altfel el nu este complet;
- Sursa completă apare abia în primul paragraf de dezvoltare, ca să nu încărcăm lead-ul.
- Orice personaj de ştire trebuie identificat cu nume şi funcţie (calitatea în care vorbeşte);
- Cititorul nu trebuie să întâmpine greutăţi în a înţelege cine e personajul.
Cum datăm:
Dubla datare este considerată o greşeală. Ştirea ar semăna cu un proces verbal dacă am data cu ieri, 25 august. Este de ajuns să spunem că evenimentul s-a petrecut ieri.
Este de preferat să folosim la datare formule ca: ieri, azi, mâine, poimâine, peste o săptămână, săptămâna trecută. Acestea sunt formule uzuale, mult mai uşor de poziţionat în timp. Publicul nostru este format din oameni normali. Dacă le spunem că un eveniment s-a petrecut pe 15 iulie îi ajutăm mai puţin decât dacă le spunem că evenimentul a avut loc acum o săptămână, sau acum cinci zile, sau acum o lună. Evităm să-i determinăm să apeleze la calendar.
Reţinem, pe scurt, despre ştire:
- Este cel mai concis gen jurnalistic;
- Este un gen de informare;
- Reprezintă relatarea pe scurt a unui fapt sau eveniment;
- Exclude orice opinie a jurnalistului.


http://www.ghidjurnalism.ro/